Dumnezeu este Oceanul de Spirit, iar oamenii sunt asemanatori valurilor care apar pe suprafata sa. Vazute dintr-o barca, aceste valuri par sa fie foarte diferite - unele sunt inalte si puternice, altele sunt mici si insignifiante.
Dintr-un avion, vedem numai oceanul, fara a sesiza valurile ce anima suprafata sa. La fel se intampla cu cel absorbit de jocul iluziei, Maya. El se ataseaza de succes si este trist cand sufera un esec. ii este teama de durere si boala, iubeste existenta terestra si este ingrozit de moarte. Valurile existentei umane par reale si infinit diversificate. in ochii unei fiinte eliberate, totul este Brahman, totul este Dumnezeu. Cu cat furtuna este mai puternica, cu atat valurile sunt mai inalte. Cu cat vantul iluziei sufla mai puternic asupra mintii unei fiinte, cu atat mai mult ea urmareste sa se distinga de cei din jurul sau. Este cu neputinta sa te ascunzi de Creator. Toti facem parte din Dumnezeu, la fel cum valurile fac parte din ocean. Noi nu suntem separati de El decat in aparenta.
Persoanele care vor sa-si afirme personalitatea si sa se ridice deasupra celorlalti prin vanitate si orgoliu, la un moment dat se vor lovi cu putere de valurile celorlalte ego-uri, provocate, tot asemeni lor, de o furtuna in iluzie. Asemeni unei furtuni in care valurile se ridica si coboara, victorioase intr-o zi, linistite in alta, intr-un turbion nesfarsit de conflicte si competitii. Atata timp cat este furtuna, suprafata oceanului nu va cunoaste linistea. La fel, spiritul uman, perturbat de furtuna iluziei nu va gasi niciodata pacea si nu va experimenta decat nelinistea si angoasa. Pacea nu apare decat dupa furtuna, indiferent daca este vorba de elemente ale Naturii sau de constiinta unei persoane. "Valul" ego-ului va exista atata timp cat fiinta va fi pierduta in Maya (in iluzie). in masura in care ego-ul discipolului se va diminua, acesta va accepta o noua relatie cu Spiritul Infinit. O fiinta evoluata spiritual nu incearca nici o clipa sa fie mai presus decat celelalte si urmareste in permanenta sa traiasca in armonie cu cei din jurul sau, cu Natura, cu Dumnezeu.
2. O persoana a studiat intr-o maniera superficiala filozofia vedantica din India, care spune ca "totul este Brahman". in urma acestei neintelegeri, ea sustinea pretutindeni ca este Dumnezeu.
Aceste vorbe au ajuns si la urechile maestrului care, razand, ne-a spus:
"Oamenii sunt atat de parsivi in ignoranta lor! invatatura Vedelor n-a incurajat niciodata o persoana sa faca astfel de declaratii atata timp cat este inca subjugata de o constiinta egotica. Oceanul are dreptul de a spune: “Eu sunt valurile” - dar este absurd ca un val sa afirme ca este intregul ocean. Realizeaza intai unitatea cu Oceanul Divin! De-abia dupa aceea vei putea spune: “Eu sunt El”, deoarece cuvantul “eu” nu se refera la ego, ci desemneaza identificarea cu Sinele Suprem. Dar chiar si in acest caz, spune mai inainte: “Oceanul a format acest mic val care este corpul meu, dar eu stiu ca, de fapt, sunt Constiinta care anima intregul Ocean”".
3. Analogic vorbind, daca am considera ca Dumnezeu este curentul electric, atunci oamenii sunt becurile. Forma, culoarea si luminozitatea becurilor poate varia la infinit, dar cauza care determina ceea ce face ca toate aceste becuri sa dea lumina este identica in toate cazurile. Oamenii sunt inselati de aparente. Ei exclama: "Ce fiinta frumoasa! Ce par frumos! Ce suras stralucitor!" - dar in momentul in care curentul se intrerupe, ce devine culoarea? Cine mai admira culoarea si forma unui bec stins? Nu uita nici o clipa adevarata Sursa a energiei vietii in tot ceea ce poti observa in jurul tau.
4. Tot analogic vorbind, am putea spune ca fiintele umane sunt asemanatoare unor mici flacari produse de o lampa cu gaz, iar pe Dumnezeu am putea sa-l comparam cu combustibilul. Forta flacarii este proportionala cu comunicarea dintre flacara si combustibil. La fel, cu cat noi ne deschidem mai mult fata de prezenta divina, cu atat El isi poate manifesta lumina Sa si forta Sa in vietile noastre. Invers, cu cat ne inchidem mai mult fata de Dumnezeu, datorita orgoliului si indiferentei fata de nevoile celor din jurul nostru, cu atat Flacara Divina, forta si inspiratia Sa se vor reduce in proportia obstructiei pe care noi o realizam, iar in momentul in care inchiderea devine totala, flacara dispare, chiar daca mai exista combustibil. Nenumarate fiinte sunt atat de secate de vitalitate incat putem spune ca nici nu exista. Nu le putem considera in viata, in sensul obisnuit al cuvantului. Despre ei vorbeste Isus cand spune: "Lasati mortii sa-i ingroape pe cei morti".(Matei, 8.22)
5. Imaginati-va mai multe recipiente pline cu apa si lumina Lunii cum se reflecta pe suprafata apei din ele. Reflexia sa va fi diferita pentru fiecare recipient, desi ele reflecta aceiasi Luna. Extrapoland, Dumnezeu este reflectat distinct de fiecare fiinta umana, dar nu este afectat de aceasta. Chiar daca veti distruge toate recipientele cu apa, Luna va ramane neafectata, neschimbata. intelept este cel care, primind lumina vietii in "vasul" constiintei sale, ridica capul catre Cer pentru a descoperi originea reala a luminii, Dumnezeu. Cel care, din contra, se incapataneaza sa reflecte doar "Luna", se pacaleste grav si va intelege aceasta atunci cand recipientul sau va fi distrus de trecerea vremii.
6. Invataturile hinduse sunt panteiste. Crestinii s-au servit de aceasta pentru ca sa incrimineze hinduismul. Este o greseala din partea lor, pentru ca panteismul implica adorarea lui Dumezeu sub toate formele Sale, intelegand ca Dumnezeu se exprima si exista in toate formele pe care Le-a creat. Nu este minunat sa recunosti manifestarea lui Dumnezeu in toate lucrurile, frumusetea Sa intr-un apus de soare, lacrimile Sale in ploaie, tandretea Sa in dragostea unei mame pentru copilul sau?
Daca Dumnezeu este omniprezent, nu este evident ca El exista in toate lucrurile? Deci trebuie sa-L cautam in spatele tuturor voalurilor Sale. Pentru cel care il iubeste pe Dumnezeu, toate elementele creatiei nu sunt decat o reamintire permanenta a prezentei Sale. "Reamintiti-va, in primul rand" - spune Isus - "ca imparatia lui Dumnezeu este in voi". (Luca, 17, 21)
7. "Ce este ego-ul?" - a intrebat un discipol.
Paramahansa Yogananda i-a raspuns: "Ego-ul este materializarea gandului ca fiinta ta se reduce la corpul fizic".
8. Oamenii sunt asemeni valurilor oceanului: ei danseaza in furtuna iluziei. Oceanul nu inceteaza sa-i aspire catre El. Mai devreme sau mai tarziu, ei vor fi resorbiti si, in final, se vor topi din nou in vastul Ocean al Iubirii Divine, care i-a emanat.
9. Realizarea Sinelui consta in descoperirea adevaratului nostru "eu", care este particica din Oceanul Spiritual. Aceasta se poate realiza eliminand iluzia care ne determina sa ne identificam cu acest mic ego efemer, cu corpul nostru fizic, cu personalitatea noastra.
Paramahansa Yogananda - Sufletul si Dumnezeu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu