Se afișează postările cu eticheta ingeri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ingeri. Afișați toate postările

Dincolo de aparente...



"Am vazut pe strada un copil gol, inghetat si flamand.
M-am suparat si i-am strigat lui Dumnezeu:
„De ce permiti acest lucru? De ce nu faci nimic?”
Dumnezeu nu mi-a raspuns.
In aceeasi noapte, cand ma asteptam mai putin, mi-a raspuns:
„Am facut ceva: te-am creat pe tine”."




 "Omul a şoptit:
- Doamne vorbeşte-mi!
Şi o ciocârlie a început să cânte, dar omul nu a auzit.
Aşa că omul a strigat:
- Doamne vorbeşte-mi!
Şi bubuitul tunetului a răsunat de la o margine a cerului la cealaltă, dar omul nu a ascultat. Omul a privit în jurul său şi a spus:
- Dumnezeule, dă-mi voie să Te văd!
Şi o stea a strălucit scânteietoare, dar omul nu a observat-o.
Şi omul a strigat:
- Doamne, arată-mi o minune!
Şi o viaţă s-a născut, dar omul nu a ştiut.
Aşa că omul a strigat în disperare:
- Doamne, atinge-mă ca să ştiu că eşti aici!
La care Dumnezeu s-a aplecat şi l-a atins pe om.
Însă omul a dat cu mâna alungând fluturele, şi şi-a văzut mai departe de drum.

Nu lăsa să-ţi scape vreo binecuvântare, numai fiindcă nu o primeşti în felul în care o aştepţi!"

Scară la cer… (1)



Între normal și paranormal

Scară la cer… 

• Primul pas… prima treaptă

Noapte, vis, existență paralelă. Pentru mine una așa este și foarte mult aș dori să știu dacă mai sunt pe undeva oameni ca mine… Aceasta este determinarea cu care am pornit la acest drum, al peniței, al scrisului, al ideilor așternute pe coala albă de hârtie. Cuvintele ”Scară la cer” au venit de undeva departe de mine, dincolo de ce sunt eu, dintr-un subconștient care dictează, uneori, ce să facem, încotro să ne îndreptăm pașii, unde să mergem sau unde să ne oprim…Auzind aceste cuvinte fiind într-un dialog eu cu mine însămi nu am înțeles imediat sensul lor… dar în următoarele ceasuri și zile, da, am înțeles mesajul. El este simplu, cât se poate de simplu. ”Cât trăim trebuie să ne construim, noi oamenii, o scară… o scară la cer”. Pornind de la această idee am să vorbesc în mai multe episoade despre experiențele mele, mesajele primite, dialogul sau monologul, călătoria în lumea de dincolo… toate în 99 la sută din cazuri … prin intermediul visului. Voi încerca să aprofundez existența paralelă cu interviuri, povestiri, declarații ale altor oameni, unii dintre ei, prin natura meseriei având această oportunitate de a primi semne de la cei plecați dintre noi. Ce mi se pare și mie interesant în cazul meu este că nu caut semne cu orice preț, nu am depus eforturi să ajung acolo unde mintea omenească cu greu poate pătrunde…
Totul la mine a decurs cât se poate de firesc, de natural. Totodată, am avut și am norocul să cunosc oameni cu deschidere paranormală dar aceasta în primul rând din curiozitatea de jurnalist care mă caracterizează. Voi vorbi cu ei și despre ei, dar cu permisiunea lor, desigur. Mi-au trebuit 20 de ani ca să mă înțeleg pe mine, să înțeleg primele mesaje, să înțeleg sensul vieții mele, să înțeleg de ce am fost lăsată pe Pământ să îmi îngrop nu un părinte ci trei părinți, bunici, socrul meu iubit, alți oameni dragi, apropiați… Nu mi-am propus… dar de la toți am primit semne…în vis. Ceea ce povestesc unii oameni că văd în moartea clinică, eu am avut și am privilegiul de a vedea în vis. Dacă sunt oameni ca mine tare aș vrea să știu de existența lor. Am avut multe momente grele, cumpene, lacrimi, mii de lacrimi. Întotdeauna m-am întrebat de ce am fost lăsată să merg mai departe…
Acum știu, aveam și eu menirea, ca noi toți dealtfel, să construiesc scara spre cer… Aceasta este doar prima treaptă…Vom parcurge toate treptele împreună…



Viața ne-a fost dată cu un sens, am venit pe lume cu scopul bine determinat de a face ceva, o menire, am primit misiunea de a fi prezenți aici, acum, în același timp material, noi toți, eu și voi... 
Desigur, prima întrebare – care este misiunea mea? Simplu, se rezumă la trei cuvinte – ”Scară la cer”. Aceasta este misiunea mea, dar și a ta. Cât trăim să ne construim, treaptă cu treaptă scara la cer, scara spre cer, locul unde vom ajunge mai devreme sau mai târziu... urmăriți episoadele noastre și haideți să construim împreună această necesară scară la cer,  fără de care viața pământeană nu ar avea niciun sens.

Ligia Beatrice Vasilescu

Va urma...


Să învăţăm să ascultăm îngerii


Îngerii sunt întotdeauna cu noi, martori ai problemelor noastre şi prieteni prevăzători care ne alina durerile, învăţători, profesori şi însoţitori plini de dragoste. Şi, cu toată sinceritatea, nu putem spune că noi, cei care beneficiem de existenţa lor, facem prea multe ca să facilităm sarcina pe care o au. Mai ales atunci când ne îndoim de existenţa lor, rareori îi ascultăm sau tindem să facem chiar opusul a ceea ce ei ne sfătuiesc. Dar dragostea îngerilor este imuabilă şi răbdarea lor infinită. Dacă ne obişnuim cu ideea că împărtăşim cu îngerii viaţa noastră cotidiană, vom fi mai disponibili pentru alţii şi mai sensibili şi toleranţi faţă de tot ceea ce ne înconjoară.

O bună relaţie cu îngerii presupune o mai mare deschidere spirituală, o mare disponibilitate de a-i accepta pe ceilalţi şi a te înţelege cât mai bine pe tine însuţi. Ne trebuie doar puţin ca să ne schimbăm obiceiurile ; un gând bun de dimineaţă, o mică rugăciune sunt suficiente pentru a ne relua viaţa într-un mod diferit şi pentru a ne simţi mai senini şi mai încrezători, conştienţi că nu suntem singuri şi nici nu am fost vreodată.

Înainte de a învăţa cum să auzim vocea îngerilor, trebuie să cunoaştem modul în care ei ne vorbesc.

G. Del Ton afirmă că "cuvintele lor fără sunete corespund liniştii care vorbeşte inimii." Pentru a ne conduce pe drumul înţelepciunii şi al iubirii, îngerii stabilesc cu sufletul nostru o comunicare liniştită ; ei ne inspiră gândurile astfel încât să nu greşim sau să comitem fapte rele ; ne "sugerează" să adoptăm o direcţie care să fie cea mai optimă, pentru a nu ne expune unor riscuri care ar putea să ne pună în pericol starea fizică sau psihică. De asemenea, ei pot interveni asupra amintirilor, restructurând experienţa acumulată şi reamintindu-ne ceea ce trebuie să facem sau, din contră, ceea nu trebuie să facem. Ei ne îndeamnă la reflectare (spontan sau declanşând evenimente) şi la atenuarea slăbiciunilor noastre, ne încurajează să dăm curs ideilor noi, benefice şi să alimentăm fără încetare viaţa noastră interioara pentru ca ea să nu amorţească în rutină.

Astfel, îngerii şoptesc sfaturile lor sufletului şi nu urechilor noastre. Totuşi, deoarece avem liberul nostru arbitru, ei nu pot interveni peste voinţa noastră: suntem liberi să acceptăm sau să refuzăm imboldurile lor; putem să urmăm drumul pe care îngerii ni-l indică sau să ignorăm îndemnurile lor şi să ne chinuim datorită greşelilor pe care le facem. Pe scurt, noi suntem cei care decidem asupra atitudinii şi comportamentului pe care să-l adoptăm, îngerii neputând să facă nimic fără colaborarea noastră. Este limpede pentru oricine că, deşi fiecare dintre noi este asistat de un înger păzitor, oamenii continuă să ofenseze principiul binelui. Din acest motiv, uneori, acest ghid preţios nu ne scuteşte de accidente şi situaţii dureroase (care ar fi fost mai numeroase fără ajutorul său) : o atitudine imprudentă şi superficială din partea noastră ne pune în faţa unor experienţe care ne sunt necesare, căci ele ne permit să devenim conştienţi de consecinţele negative ale acţiunilor noastre şi, deci, să putem evita ulterior încercările mai dure la care am putea fi supuşi.

Îngerii veghează asupra sufletului nostru, dar pot de asemenea să ne ajute să facem faţă problemelor cotidiene şi chiar să protejăm interesele noastre materiale dacă ele sunt importante pentru evoluţia noastră spirituală.

Cel care nu este dispus să acorde atenţie existenţei îngerului său păzitor, de pildă, sau chiar o neagă, cel care nu i se adresează niciodată şi nu îi cere niciodată nimic, este puţin probabil să beneficieze cu adevărat de sfaturile lui. Îngerul îi va fi întotdeauna alături, dornic să intervină în favoarea ocrotirii sale şi să îi primească cererile, dar acţiunea să va fi diminuată căci el nu va reuşi niciodată să intre într-un contact real cu persoana căreia i-a fost încredinţată. Din contră, cel care se adresează în mod conştient îngerului său păzitor, deschizându-şi inima la cuvintele sale tăcute, interpelându-l în momentele dificile şi dorindu-i ajutorul, va putea conta pe sprijinul preţios al unui prieten fidel.

Iată de ce este important să învăţăm să ascultăm îngerii. Este primul pas de realizat pentru a intra în contact cu ei şi acest demers este mai simplu decât ne imaginăm.

În acest sens este bine să ţinem cont şi de câteva consideraţii importante. Viaţa modernă, atât de stresantă, atât de bogată în stimuli, atât de prodigioasă în imagini, senzaţii, informaţii, ne lasă prea puţin timp pentru noi. Toate se fac în grabă. Mâncăm repede, dormim puţin, gândim şi vorbim repede : suntem fără încetare proiectaţi spre ziua de mâine. Astfel, viitorul devine dimensiunea cea mai importantă a vieţii, pierzând în felul acesta însăşi valoarea zilei.

Suntem continuu solicitaţi de mediul în care trăim. Nu mai găsim nici timpul şi nici locul necesar pentru a percepe lumea noastră interioară. Liniştea ne înspăimântă, căci suntem scufundaţi constant într-o lume zgomotoasă şi tumultoasă, traversată de mesaje mediatice, liniştea devenind astfel sinonimă cu singurătatea, care, fireşte, ne înspăimântă. Şi atunci ne străduim să combatem absenţa zgomotului şi a stimulilor exteriori, lăsând mijloacele moderne de comunicare să ne invadeze intimitatea. Rareori căutăm această linişte, care este de fapt în noi şi care ne permite să intrăm în contact cu sursa divină a Totului.

A asculta îngerii înseamnă de fapt să le rezervăm un spaţiu al liniştii, iar apoi să le permitem să ne elibereze fiinţa de tensiuni şi preocupări care ne ţin ancoraţi în realitatea trepidantă. Revenim astfel, în sfârşit, la noi înşine cu sentimentul că aparţinem întregului Univers.

A binecuvanta


Cand va treziti, binecuvantati ziua care incepe, deoarece vine plina de daruri nevazute, pe care le veti chema catre voi prin aceasta binecuvantare, pentru ca a binecuvanta inseamna ca sunteti constienti de numarul infinit de daruri prezente in fiecare colt al Universului si le chemati catre voi.

Atunci cand treceti pe langa oameni pe strada, in autobuz, la locul de munca, la cel de relaxare, binecuvantati pe acestia. Pacea binecuvantarii ii va insoti pe drumul lor si blanda lumina acesteia se va revarsa si ii va calauzi pe cale. Atunci cand va intalniti si discutati cu diverse persoane binecuvantati-le sanatatea, munca, bucuria, relatia cu Dumnezeu, cu ei insisi si cu altii. Binecuvantati-le aspectul financiar si abundenta din vietile lor, binecuvantati in orice fel imaginabil pentru ca aceste acte nu numai ca vor sadi semintele vindecarii in viata acestora, dar si pentru voi intr-o buna zi vor rasari roadele acestor acte, si va vor lumina viata acolo unde ea parea arida.

Atunci cand cineva va raneste si se poarta cu tine intr-un mod jignitor, raspundeti-i cu o binecuvantare; binecuvantati cu bucurie, sincer, complet, pentru ca astfel de actiune care porneste din inima se constituie ca un scut care va protejeaza de efectul actiunii lor si care face ca sageata indreptata catre voi sa ricoseze.

A binecuvanta insemna ca din adancul fiintei tale, din cel mai launtric colt al inimii, sa doresti binele in mod neconditionat, complet, fara a astepta ceva in schimb. A binecuvanta inseamna a recunoaste si a preaslavi ceea ce este darul lui Dumnezeu.

A binecuvanta inseamna a invoca astfel ca grija Divina sa se reverse peste cel la care ne gandim, inseamna a vorbi sau a gandi cu recunostinta.

A binecuvanta tot ceea ce ne inconjoara, fara nici o forma de discriminare, este cea mai inalta forma de a darui. Cei pe care ii binecuvantam nu vor sti niciodata de unde a aparut acea raza de soare pe cerul innnourat al vietii lor, iar noi rareori vom vedea lumina care se revarsa in vietile lor.

Cand ceva in vietile voastre nu merge asa cum doriti, cand ceva neasteptat va darama planurile si va pune la pamant, binecuvantati cu fervoare, pentru ca viata va invata o lectie, pe care chiar voi ati acceptat sa o primiti.

Incercarile prin care trecem sunt binecuvantari ascunse si cete de ingeri ne insotesc in acestea.

A binecuvanta inseamna a deveni constient de frumusetea universala, omniprezenta ascunsa ochilor nostri; inseamna sa activezi legea universala a atractiei, lege care va aduce in viata noastra, din cele mai indepartate colturi ale Universului, lucrurile de care ne vom bucura.

Este imposibil sa binecuvantezi si sa judeci in acelasi timp! Deci, pastrati-va permanent intentia de a binecuvanta tot ceea ce intalniti, pentru ca astfel, intr-o buna zi, veti vedea in tot ceea ce va inconjoara prezenta lui Dumnezeu.

Fiti binecuvantati!

Pierre Pradervand

De vorba cu un copil de cristal


-Am inteles ca discuti mult despre moarte si lumea de dincolo. Iti este teama de moarte?

La moarte eu ii spun trecerea, iar lumea pentru mine nu exista aici si dincolo, exista lumi in lumi. Nu imi este frica de trecere, pentruca stiu ca de fiecare data cand ajung in lumea Sufletelor, ma pregatesc si invat pentru a reveni aici. De fiecare data imbrac haina unui corp de copil si am posibilitatea sa imi aleg tara, parintii, timpul si forma corpului meu. Este un proces foarte interesant care se face pana in cele mai mici detalii.

-Parintilor tai le este teama de moarte? Cum reactioneaza la aceste subiecte pe care le ridici tu?

Le-am explicat ca cel mai dificil proces nu este moartea, ci este nasterea pentruca atunci cand ne nastem uitam cine suntem si de unde venim, pe cand atunci cand murim vedem imediat lumea sufletelor constienti fiind de frumusetea de acolo. Singura mea grija pentru parinti este ca ei sa nu treaca dincolo fara a intelege sarcina, lucrul pe care il au de facut, pentru care au venit in aceasta viata.

-Acestei sarcini ii putem spune misiune de viata. O poti detalia?

Fiecare suflet vine in aceasta calatorie cu un scop, tu de exemplu cand iti propui sa calatoresti cu trenul, iti propui de fapt sa ajungi undeva, apoi alegi mijlocul de transport care duce la acea destinatie, ora si iti pregatesti bagajele. Asa se intampla si la calatoria in aceasta lume, fiecare are propriul sau scop, acest scop depinde foarte mult de ceea ce face persoana respectiva in viata.

-Exista misiuni esuate?

Venirea in aceasta lume este un prim scop, exista misiuni parcurse in conformitate cu scopul initial intr-un grad mai mare sau mai mic, dar absolut orice se construieste aici devine misiune. Misiunea se construieste pe parcursul vietii, constructia poate sa semene mai mult sau mai putin cu planul initial propus, dar tot misiune se numeste.

-O sa revenim la acest subiect, am inteles ca citesti foarte mult geografie, astronomie, te intereseaza aspectele legate de structura scoartei terestre. Acest ultim subiect nu il inteleg.

Stii ca pamantul este viu, toate straturile constituente au propria lor viata, in momentul in care aflu constient de existenta lor, ma pot conecta la ele si comunica cu ele. De la fiecare dintre ele aflu informatii legate de istoria planetei, si apoi le compar cu informatiile citite in carti. Pentru unele nu exista inregistrari, alteori cartile nu readu acelasi lucru pe care pamantul mi-l povesteste. La fel si in cazul planetelor, galaxiilor, afland despre ele, pot afla informatii despre istoria lor.

-Copii ca tine sunt denumiti copii de cristal,stiu ca mai exista si cei indigo-energia lor are culoarea indigo, copii stelari, copii curcubeu. Cum ai defini aceste categorii?

Oamenii tind sa puna etichete, sa ne incadreze in categorii, si apoi fac legaturile”daca este in categoria copil de cristal, trebuie sa faca asta si asta si asta”. Cred ca mult mai usor ar fi daca ne-ar lua asa cum suntem.

Fiintele de cristal sa stii ca nu sunt doar copii sunt si adulti. Sunt fiintele care poarta energia puritatii, inocentei, bucuriei, asa simt eu. Prin aceasta ei comunica permanent cu entitati foarte luminoase, cum ar fi ingerii de exemplu, primesc sfaturi de la acestia cum sa curate, cum sa purifice energia locurilor unde traiesc, a oamenilor pe care ii intalnesc, cum sa le reaminteasca oamenilor sa comunice cu fiintele angelice.

-Copii indigo?

Sunt cei care aduc dreptatea, care demasca minciuna, falsitatea, ei sunt mai puternici, mai taiosi, deschid drumuri, demoleaza trecutul. Cu ajutorul lor noi tesem energia puritatii. Gandeste-te la 2 gradinari:primul vine si sapa gradina, curata buruienile, al doilea vine si planteaza cu delicatete florile.

Cand traiesti langa un indigo, sau vii in contact cu el, in timp nu mai poti sa te ascunzi sau sa deformezi faptele, pentruca el prin puterea lui te forteaza sa spunem sa fii corect, sa spui adevarul, sa fi demn si sa repari nedreptatile, sa iei atitudine. Cand traiesti laga un cristal este bine sa fii cat mai pur, mai inocent si in ceea ce gandesti si in ceea ce vorbesti si in ceea ce faci. Numai pe altruism si pe inocenta se poate comunica si lucra cu noi. Bineinteles ca si la cristale trebuie sa afirmi adevarul.

Mai exista un aspect: noi toti suntem la fel, indiferent daca suntem incadrati la categoria cristal, indigo, etc. Suntem aici pentru a ajuta, orice copil de cristal poate deveni indigo daca conditiile externe o cer, orice copil indigo se poate transforma in cristal, adica nu sunt niste caracteristici etern stabilite si ferm delimitate.

-Cum se explica aceasta, am observat ca si in diagnostice se scrie AdHd cu elemente autiste sau autism cu elemente de ADHD, exista foarte des o combinatie.

Este simplu: noi toti comunicam intre noi, venim din aceiasi sursa, putem oricand prin dorinta noastra sa imprumutam ce caracteristici ne sunt necesare.

-Sa inteleg ca stiti cum sa accesati sursa aceasta universala de energie despre care vorbesti, si sa luati de acolo ce aveti nevoie.

Exact

-Copii stelari, curcubeu?

Multi dintre ei sunt la primele serii de calatorii pe pamant, cei care deschid drumurile au mai fost aici, au nevoie de experienta pentru a face aceasta lucrare. Cei stelari vin sa invete unii dintre ei cum decurge viata intr-un loc complet diferit de casa lor. Aduc cu ei si multa cunoastere de acolo. Cei curcubeu sunt tot cristale, sa spunem ca aduc prin ei simultan mai multe tipuri de energii, stiu sa lucreze cu mai multe tipuri de energii in paralel, de exemplu poate comunica simultan cu un inger, cu un unicorn,cu o zana a plantelor .

Toti copii pe care i-ai enumerat iubesc mult animalele, comunica foarte usor cu ele, iubesc plantele si in general natura. Ei cauta locuri linistite, departe de agitatia oamenilor. Stii ca animalele comunica cu celelalte lumi, noi oamenii uitam.

-Cum explici fenomenul copiilor cu autism si ADHD?

Etichete fixate din necunoasterea adultilor, adultii au uitat ce inseamna sensibilitatea, inocenta si s-au fixat mult pe etichete reci si implacabile.

-Ambele categorii comunica mai dificil cu mediul extern.

Da pentruca suntem foarte sensibili, pentru noi aici este uneori o atmosfera rece, taioasa, si simtim asta foarte bine.Unii dintre noi se inchid complet, altii reactioneaza prin agitatie. Noi simtim agitatia celor din jur, nelinistea, durerea, chiar daca ei incearca sa ne spuna ca totul este bine si sa ne zambeasca, pentruca noi simtim prin suflet si citim exact ce spune sufletul lor. De asta exista si confuzia noastra si agitatia, pentruca in paralel vedem doua lucruri opuse: ce se intampla cu adevarat si ceea ce ei mascheaza.

-Cum explicit ca sunt copii cu sindrom autist care se recupereaza si altii care raman asa pe tot parcursul vietii. Ce face diferenta?

In primul rand nu inteleg de la ce se recupereaza acesti copii? Ce inseamna ca se recupereaza? De ce folosesti acest termen? Au pierdut ceva si au nevoie sa il recupereze?

-Nu am raspuns la intrebarea aceasta. Asa se spune in termeni medicali.

Folosind cuvantul acesta este ca si cum ai decide ca ei sunt bolnavi, i-ai incadrat intr-o categorie.Problema de care vorbeam cu etichetele.

Parintii isi doresc ca si copii lor sa fie dupa chipul si asemanarea lor, sa se incadreze in lume, si asta deoarece ei nu vad si nu inteleg misiunea cu care vine copilul din lumea sufletelor. Sunt suflete care vin ca si invatatori pentru parinti, acestia parcurg lectiile de invatare si copii intra in aceasta lume.

-Ajuta parintii sa isi plateasca datorii din alte vieti? Sa plateasca karma

-asa este denumita, uneori prin suferinta?

Eu nu vad asa. Nu, ii ajuta sa isi reaminteasca ca si ei –parintii vin tot din lumea sufletelor. Suferinta apare atunci cand parintele nu intelege aceasta, nu o impune copilul, ea este consecinta neintelegerii si a uitarii.

Exista copii care indiferent de eforturile parintilor raman cu acele caracteristici de separare de lumea inconjuratoare, pentruca au in misiune sa fie etern surse de puritate si de inocenta pentru aceasta lume. Pentru a isi pastra etern aceasta puritate aleg ca si suflete sa nu se deschida vreodata. Ei sunt Pastratori de Energie, pentru aceasta vin aici. Au o misiune foarte importanta, si ca suflete sunt foarte evoluate, cu multa experienta. Ei aleg ca si Suflete sa fie in aceasta lume in acest tipar tocmai pentruca asa pot cel mai bine conserva energia puritatii si o darui celor din jur. Pentru a ii ajuta pe cei din jur primesc aceasta misiune.

Nu exista un model general, fiecare cand isi programeaza venirea o face cu anumite caracteristici, specifice numai lui. De acea am spus ca este o eroare incadrarea in anumite categorii si etichetarea. Nu inseamna ca parintii nu trebuie sa intreprinda vreo actiune pentru copilul lor, ci doar sa nu o faca din frica, cu tensiune, cu durere, gandindu-se ca acel copil este bolnav.Mult mai bine ar fi sa se gandeasca ca acel copil a venit cu o misiune diferita de a majoritatii, ca prin aceasta ii ajuta pe cei din jur si toate eforturile de a il aduce in aceasta lume sa se faca lin, fara presiune, pentruca uneori tocmai nerbdarea si neincrederea parintilor blocheaza procesul. Acesti copii sunt foarte sensibili, cum am mai spus, si daca in jurul lor parintii emit in continuu vibratii de frica, de neincredere in Divinitate, de tensiune, copilul prin insasi misiunea sa de a purifica locul si oamenii, absoarbe aceste energii de la parinti pentru a Ii ajuta sa se purifice si se incarca el, isi autoincetineste propriile lui procese de ancorare aici. El vrea la un anumit nivel sa isi ajute intai parintii si se pune el in planul doi.

-Stii cum ii vad pe acesti copii?Prin altruismul lor, prin sprijinul fara conditii pe care il ofera, prin puritatea si iubirea lor?Ca pe niste mici entitati Christice venite pe pamant, necunoscuti de cei din jur.

Nu exista un Christ mai mare sau mai mic, copii acestia sunt ca niste stelute de energie Christica, fiecare steluta cu lumina ei.Si da, intr-adevar ei comunica cu energiile Christice.

Mai exista un aspect, mintea noastra functioneaza cu o viteza mult mai mare decat a celor din jur.Noi stim ce vrea parintele sa spuna inainte ca acesta sa spuna cuvintele, din momentul in care a format gandul in mintea lui.Inchipuie-ti cat de dificil este sa auzi simultan gandurile tuturor celor din jur si in plus si zgomotul vocilor, si alte sunete. De acea uneori nu exista timp necesar pentru a raspunde prin cuvinte, in cele mai multe cazuri raspundem mental.Si tot din acest motiv este foarte bine sa fim in medii cat mai linistite, si cei din jur sa nu fie intr-o furtuna de ganduri, sa isi controleze viteza cu care gandesc. Uneori e nevoie de timp ca sa raspundem si nu avem acest timp.

-Exista situatii cand am inteles ca ceilalti copii fie te izoleaza, fie te agreseaza fara motiv. De ce se intampla aceasta?

Izolarea este din cauza ca nu avem aceleasi arii de interes, iar agresiunea este un semn de durere. Acei copii sunt in suferinta, au un conflict cu ei insisi, intre cea ce stiu ei ca sunt ca suflete si ceea ce li se impune din mediu sa devina.

-Tu cum lucrezi cu cei din jur, pentruca simt ca la un anumit nivel lucrezi constient.

Raspunsul meu este o intrebare: cum ma vezi tu pe mine?


-Ca pe un copil special, dotat, deosebit de cei din jur. Simt ca ma purifici in timp ce vorbesti, ma vindeci, simt sacralitate in preajma ta.

Tu ma privesti asa pe mine, ei eu ii privesc asa pe toti oamenii pe care ii intalnesc. Nu am asteptari de la nimeni, doar ma bucur pentruca i-am intalnit. Tu imi spui mie copil de cristal, eu vad sufletul-cristalul in fiecare om.

Noi nu venim aici ca sa fim admirati, studiati, sa facem profetii despre trecut, prezent si viitor, noi venim ca sa reamintim ca toti pot deveni ca noi daca aleg aceasta.

-De aceea am spus ca sunteti veniti din inima CHRISTULUI pentruca unele din cuvintele lui Iisus Christos consemnate in scrieri, sunt”tot ceea ce eu pot face si voi puteti si chiar mai mult dect atat.”Ai readus mesajul lui imbracat in cuvintele tale.

-O alta neintelegere a mea: cum pot fi facute profetii despre trecut? Inteleg sa prezici ceva ce va urma.

Trecutul, prezentul si viitorul se vad asa doar de aici, ca Suflete vedem totul ca si cum se petrece acum, ca si cum te uiti la 2 televizoare in acelasi timp, la 2 filme diferite.Filmele se desfasoara, ruleaza in acelasi timp, tu te uiti cand la unul cand la altul, pentruca nu poti altfel.Trecutul, prezentul si viitorul se desfasoara simultan dar nu pe planeta, fizic, ci energetic, ca intentie, ca dorinta, ca vise. O profetie despre trecut ajuta sa se manifeste acea energie, si se dezvolta prin gandurile voastre, prin mintea voastra care aduce aici, ancoreaza acea energie. Un eveniment devine trecut pentru tine atunci cand tu ii pui eticheta de trecut. Daca eu iti povestesc despre niste oameni care traiesc pe pamant si care venereaza o anumita zeitate, automat tu incadrezi la timpul prezent, daca spun”au trait”, mental ii incadrezi la trecut. Ca sa spun mai simplu - trecutul devine real pentru tine atunci cand te gandesti la el ca fiind trecut.

-Sa inteleg ca poti sa citesti in memoria Universului, numita si Cronica Akasa, daca vrei?

Cronica pentru mine inseamna ceva trecut, care a fost, ceva vechi. Eu vad lucrurile acestea altfel:vii, in actualitate, citirea inseamna ca eu sunt acolo ca un fel de observator la aceste evenimente.

-Adultii pun o intrebare sablon, usor banala copiilor, si anume ce vrei tu sa te faci cand vei fi mare?

Nu este o intrebare banala, este o intrebare foarte importanta, problema este ca adultii de multe ori ignora sau rad de raspunsul copiilor. De fapt aceasta intrebare este acelasi lucru cu ceea ce spuneai despre misiunea de viata, este totuna cu a intreba”ce misiune crezi ca ai tu aici? De ce ai ales sa vii?”

Si raspunsul meu este:
In primul rand sa ma bucur de viata aici.

Sa reamintesc oamenilor cum sa vorbeasca cu ingerii pentruca multi dintre ei au uitat, isi doresc si au nevoie sa isi reaminteasca.

Micul Suflet


Micul Suflet
dupa Neale Donald Walsch - The Little Soul and The Sun

Odata ca niciodata, a existat un Suflet Mic, care i-a declarat lui Dumnezeu:
- Stiu cine sunt!
Si Dumnezeu a raspuns:
- Ce-mi spui e minunat! Si cine esti tu?
Micul suflet a strigat :
- Eu sunt Lumina!
Dumnezeu a zambit cu drag:
- Ai dreptate! Esti, intr-adevar, Lumina.
Micul Suflet era extrem de fericit; Tocmai deslusise misterul pe care intreg Regatul dorea sa-l descopere.
- Uau !, spunea Micul Suflet, asta e grozav!

Dar curand, doar a sti nu i-a mai fost suficient. Micul Suflet a inceput sa-si doreasca sa fie ceea ce tocmai descoperise ca este. Si astfel, Micul Suflet a mers din nou la Dumnezeu (ceea ce nu e deloc o idee rea pentru sufletelele care-si doresc sa fie Ceea ce Sunt cu Adevarat) si i-a spus :
- Acum, ca stiu ce sunt, pot sa si fiu ceea ce sunt ?
- Adica vrei sa FII Ceea ce ESTI cu Adevarat?, il intreba Dumnezeu.
- Pai, raspunse el, una este sa stiu ce sunt, si cu totul alta e sa fiu ceea ce sunt. Vreau sa simt cum e sa fiu Lumina.
- Dar tu chiar Esti Lumina!, ii raspunse Dumnezeu cu un zambet larg.
- Intr-adevar! Dar eu chiar vreau sa simt cum e sa fii lumina, se tot plangea Micul Suflet.
- Asa deci ?, raspunse Dumnezeu razand in barba-i, ar fi trebuit sa-mi dau seama de asta mai devreme, mereu ai fost un spirit aventuros.
Atunci privirea lui Dumnezeu se schimba :
- Ar fi totusi un lucru.
- Ce? intreba Sufletelul.
- Pai, nu exista decat Lumina. Vezi tu, am creat doar ceea ce esti tu si, astfel, nu exista nici o modalitate prin care tu sa traiesti experienta a Ceea ce Esti, atata vreme cat nu exista opusul a ceea ce esti.
- Adica ?, intraba confuz, Micul Suflet.
- Hai sa ne gandim in felul urmator, ii spuse Dumnezeu: tu esti ca o lumanare in Soare. Esti acolo impreuna cu alte milioane, miliarde de lumanari, pentru a crea Soarele. Si Soarele nu ar fi el insusi fara de tine; el nu ar fi Soarele, fara una din lumanarile sale. Si fara tine, el nu ar mai fi Soarele, pentru ca nu ar mai straluci la fel de puternic. Deci, cum ai putea sa te cunosti pe tine insuti ca fiind Lumina, cand tu esti in Lumina?
- Pai, ii raspunse Sufletelul, tu esti Dumnezeul, gandeste-te la o solutie.
Dumnezeu zambi din nou si-i spuse :
- Am gasit deja solutia. Pentru ca nu te poti vedea ca fiind Lumina, atata vreme cat tu esti in Lumina, atunci te vom inconjura cu intuneric.
- Ce este intunericul ?, intreba Micul Suflet.
- Este ceea ce tu nu esti.
- Imi va fi frica de intuneric ?, intreba Micul Suflet.
- Doar daca alegi tu sa-ti fie frica. Nu are, de fapt, de ce sa-ti fie teama, decat daca tu decizi asta. Vezi tu, noi ne jucam; doar ne prefacem ca e intuneric .
- Aaa ! exclama Micul Suflet, deja m-am linistit.
Apoi Dumnezeu ii explica faptul ca pentru a putea trai o experienta anume, va trebui sa apara exact opusul starii respective :
- Si asta este un mare dar, pentru ca fara el, nu ai putea afla cum sunt toate de fapt. Nu ai putea sa cunosti Caldura, fara ajutorul Frigului, Sus fara Jos, Rapid fara Incet, Stanga fara Dreapta, Aici fara Acolo, Acum fara Atunci. Si astfel, incheie Dumnezeu, sa nu ridici pumnul ori vocea impotriva intunericului, nici sa nu-l blestemi. In schimb, fii Lumina in Intuneric si nu te intrista din cauza lui. Atunci vei sti Cine Esti cu Adevarat si toti ceilalti vor sti asta. Lasa-ti Lumina sa straluceasca, pentru ca si ceilalti sa afle cat esti de special.
- Vrei sa spui ca e in regula sa-i las pe cei din jurul meu sa vada cat de special sunt?, intreba Micul Suflet.
- Bine-nteles! raspunse Dumnezeu razand; este perfect in regula! Dar aminteste-ti ca "special" nu inseamna "mai bun". Totii sunt speciali, fiecare in felul sau. Desi multi dintre ei au uitat lucrul acesta. Isi vor da seama ca este in ordine sa se considere si ei speciali la randul lor, doar atunci cand tu vei reusi sa accepti ca tu esti special.
- Minunat !, radea Micul Suflet sarind in sus de bucurie, pot sa fiu oricat de special imi doresc!
- Si poti sa incepi lucrul acesta, chiar acum! ,ii mai spuse Dumnezeu, care dansa de bucurie, impreuna cu Micul Suflet. Apoi, il intreba :
- In ce mod iti doresti tu sa fii special ?
- Nu inteleg. raspunse Micul Suflet.
- Pai, a fi Lumina inseamna a fi special, si a fi special are multe aspecte. Este special sa fii bun. Este special sa fii bland. Este special sa fii creativ. Este special sa fii rabdator. Poti sa-mi spui in ce fel ai mai putea sa fii special?
Micul Suflet a ramas tacut pentru un moment :
- Ma pot gandi la multe feluri de a fi special!, exclama Micul Suflet. Este special sa fii de ajutor. Este special sa fii darnic. Este special sa fii prietenos. Este special sa fii bun fata de altii.
- Intr-adevar, ii raspunse Dumnezeu, iar tu poti sa fii toate acestea, sau orice parte iti doresti, oricand! Asta inseamna sa fii Lumina.
- Stiu! Stiu! Stiu ce vreau sa fiu! striga Micul Suflet cu mult entuziasm, vreau sa fiu special, fiind iertator. E ceva special sa ierti?
- O, da! e foarte special.
- Ce bine! Asta vreau sa fiu! Vreau sa fiu iertator! Vreau sa traiesc experienta a ce inseamna sa fii iertator.
- Bun, spuse Dumnezeu, dar inainte ar trebui sa stii ceva.
Micul Suflet devenea putin nerabdator. Parea ca mereu apar unele complicatii.
- Ce anume ar trebui sa stiu ?, ofta Micul Suflet.
- Nu ai pe cine sa ierti.
- Nimeni? Micul Suflet abia putea crede asta.
- Nimeni! raspunse Dumnezeu. Tot ce am creat este perfect. Nu exista nici macar un suflet in toata creatia care sa fie mai putin decat perfect. Uita-te in jurul tau!
Abia atunci observa Micul Suflet marea multime ce se adunase in jur. O multime de suflete venisera din toata imparatia, pentru ca se raspandise vorba cum ca Micul Suflet purta aceasta conversatie cu Dumnezeu si cu totii erau curiosi sa o auda. Privind in jurul lui, Micul Suflet a trebuit sa-i dea dreptate: nu exista nimeni mai putin minunat, mai putin magnific, mai putin perfect decat el insusi. Atat de minunata si stralucitoare era multimea din jur, incat Micul Suflet abia o putea privi.
- Atunci pe cine ai putea ierta ?, intreba Dumnezeu.
- Of! Nu va mai fi deloc distractiv, se imbufna Micul Suflet. Imi doream sa traiesc experienta iertarii. Doream sa aflu cat e de special sa fii iertator.
Si astfel Micul Suflet tocmai aflase cum e sa fii trist.

Orice este posibil! Miracole!


Revenire din coma - O fetita calatoreste in Rai



Ingerii lui Tara - Tara cea care a devenit un inger



Salvat din incendiu de un inger



Fiinte celeste salveaza un pilot din infern



Materializarea ingerului pazitor fereste un copil



Multumim site-ului www.angelinspir.ro pt postarile pe google!

Mesaj de la Ingeri


Dragii nostri prieteni, noi va iubim foarte mult. Fiecare dintre voi este o comoara pentru nioi, atat de speciali, atat de uimitori, incat daca v-ati privi prin ochii nostri, ati izbucni in lacrimi. Curajul pe care l-ati avut fiecare dintre voi de a veni pe aceasta scoala numita pamant este greu de descris in limbajul uman. Pentru ca un suflet sa-si paraseasca casa lui din cer, acesta este un
angajament , o dedicatie, un simt al aventurii, o dorinta de a invata mai mult despre iubire si o mare iubire pentru Duumnezeu.

Fiecare dintre voi doreste ca altii sa vada aceasta lumina din interiorul vostru,. Fiecare dintre voi tanjeste cu adevarat sa vada aceasta lumina in alte suflete. Cand va aflati in timpuri ale provocarii, stati in liniste si cereti luminii lui Dumnezeu din interiorul
vostru sa rasara la suprafata. Imaginati-va o lumina enorma in inima voastra, radiind inafara , in toate directiile. Aceasta lumina merge dincolo de corpul vostru, afara in univers, cautand solutii, atingand pe cei care au aceeasi minte si aceeasi inima, cautand indivizi care sa-i ajute si creand conectii pline de sens. Aceasta lumina reprezinta adevarul fiintei voastre. Ca si un sonar, aceasta
lumina va atinge pe toti cei care va pot asista si pe toti cei pe carevoi ii puteti asista. In aceasta lumina, veti afla ca niciodata nu sunteti singuri sau fara ghidare. in aceasta lumina veti descoperi ca voi santeti cu adevarat unul in iubirea lui Dumnezeu. In acest spatiu al adevarului, veti auzi propriul vostru raspuns cu mai multa claritate.

Cand nu stiti ce urmeaza sa faceti in viata voastra, dragi prieteni, stati in acest spatiu al luminii, radiind din inimile voastre si permiteti-va sa-l simtiti pe Dumnezeu curgand in inima voastra si si radiind inafara , catre toata creatia. Ganditi-va la solutiile pe care le doriti sau la jutorul pe care il cereti si stati in liniste pentru un timp, asteptand ca si copiii. Permiteti luminii sa lucreze, sa realizeze si sa va conecteze cu raspunsurile. Apoi, ridicati-va, respirati adanc si continuati-va ziua avand incredere in ajutor, in raspunsuri si conectiile necesare vor fi facute. Asteptati cu rabdare si permiteti acestora sa se manifeste in lumea voastra fizica.

Voi nu santeti niciodata fara ajutor , ghidare, iubire sau directie cand va permiteti sa stati in adevarul fiintei voastre. Uneltele pe care vi le impartasim, dragii nostri, sant simple. Noi santem constienti de vietile voastre ocupate. Si totusi, cat de productiv este sa stati in acest spatiu al iubirii si adevarului si sa asteptati raspunsuri, decat sa aveti aceasta gandire nebuneasca pentru a cauta solutii. Dumnezeu este cu voi. Dumnezeu curge catre voi, in voi si prin voi. In acest spatiu, voi nu santeti niciodata singuri. Dumnezeu sa va binecuvanteze! Noi va iubim atat de mult.

INGERII.

http://visionsofhea ven.com

Misterul ingerilor


Credeti in ingeri? Fie ca da, fie ca nu, va prezentam un film care va foloseste in ambele cazuri: va poate ajuta sa nu mai fiti sceptici in privinta protectiei angelice pe care o primim in fiecare moment, sau, pentru cei care deja cred in existenta ingerilor, va poate ajuta sa aflati cum sa intrati in legatura cu ei si cum sa le simtiti prezenta in viata voastra.
Sursa: aimee.ro