„Un altul dintre ucenici I-a zis: “Doamne, dă-mi voie întâi să mă duc şi să îngrop pe tatăl meu”. Iar Iisus i-a zis: „Vino după Mine şi lasă morţii să-şi îngroape morţii lor”. [Evanghelia după Matei 8,21]
Pentru conştiinţa obişnuită, ordinară, trecutul este timpul real, iar prezentul este doar trecerea de la trecut la viitor, este doar o trecere momentană. Trecutul este real şi la fel şi viitorul, dar prezentul este ireal pentru conştiinţa obişnuită. Pentru o fiinţă deşteptată numai prezentul este real. Numai atunci când omul se trezeşte, prezentul e real, iar trecutul şi viitorul devin amândouă ireale.
Să fim în clipa prezentă. Prezenţa este necesară pentru a deveni conştienţi de frumuseţea, măreţia şi sfinţenia naturii. Clipa de acum poate fi considerată elementul principal.
Aici şi acum ,este singurul punct, din care putem ajunge la Dumnezeu. Îl descoperim pe Dumnezeu în momentul în care realizăm că nu este nevoie să-l căutam. El este în noi şi în tot ceea ce există. Numai Creaţia Divină există. Să ne aducem toată fiinţa în clipa prezentă. Tot ce există, există aici şi acum. Ori de câte ori ne dăm seama că ne ducem în trecut sau viitor să nu facem o problemă din asta. Să venim în prezent pur şi simplu. Niciodată să nu ne pară rău pentru trecut. Să trăim fiecare clipă ca şi cum ar fi ultima. Numai atunci o vom încheia. Trebuiesă ne încheiem socotelile în fiecare clipă. Să ne spunem: “Dacă trebuie să fac ceva, trebuie să fac aici şi acum, complet!” Să încercăm să acordăm atenţie acţiunilor în sine şi nu rezultatelor. Să acordăm atenţie deplină tuturor lucrurilor pe care ni le aduce în faţă prezentul. Să permitem lucrurilor să fie aşa cum sunt, atâta tot.
Să locuim în prezent şi să vizităm din când în când trecutul şi viitorul, atunci când trebuie să facem faţă aspectelor practice ale unei situaţii. În acest mod percepem o cunoaştere care nu distruge sacralitatea şi misterul vieţii ci conţine o iubire şi un respect profund pentru tot ceea ce există.
Nicodim l-a întrebat pe Iisus: "Învăţătorule, cum pot să intru în Împărăţia lui Dumnezeu?"
Iisus a răspuns: "Adevărat îţi spun că dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea
împărăţia lui Dumnezeu." Această renaştere e un proces continuu. Trebuie să ne renăştem în fiecare clipă. Să murim în fiecare clipă pentru trecut, oricum a fost el, frumos sau un iad. Viaţa este o naştere continuă iar moartea e şi ea continuă. Să fim clipă de clipă proaspăt şi tânăr, să renăştem în fiecare clipă. Iar dacă suntem proaspeţi nu putem decât să asistăm, să fim martori.
Ioan Muntean - Elemente de Alchimie Spirituala
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu