Iubire, libertate si solitudine

Respect, dependenta, obisnuinta, daruire. Cand vine vorba de iubire, fiecare dintre noi are o definitie pregatita. Insa, putin sunt cei care mai vad in acest sentiment adevarata lui valoare. In ceea ce priveste libertatea, o vedem prin lentilele societatii de azi, prinsa de vraja materialului, iar despre solitudine, cu totii avem retineri intrucat la o prima vedere suntem tentati sa ii spunem singuratate.

Iata, deci, se desprind trei elemente cheie despre care Osho vorbeste cu daruire si profunzime in cartea sa intitulata: “Iubire, libertate si solitudine”.

Iubirea adevarata se diferentiaza de sensul pe care oamenii, in general, il acorda acestui termen. Iubirea comuna nu este decat un impuls biologic care depinde de sistemul hormonal. Tocmai de aceea asa zisa iubire dispare cu repeziciune din interiorul nostru. Un prim pas gresit este a confunda iubirea cu pasiunea. Cea din urma este o reactie a corpului, pe cand iubirea se naste din interiorul constiintei. Iubirea inseamna a impartasi si nu este conditionata.

Iubirea obisnuita nu face decat sa ceara. Adevarata iubire nu cere nimic, ea doar daruieste. Iubirea comuna este sufocanta, pe cand iubirea autentica hraneste sufletul. Iubirea obisnuita inseamna frustrare, in timp ce iubirea adevarata aduce implinire. Atunci cand iubesti cu adevarat, nu iti directionezi iubirea catre o singura persoana, caci iubirea e neconditionata, ea nu cunoaste limite, ea e doar benefica. Iubirea nu implica grija pentru celalat, ci compasiune si daruire. Ea inseamna respectarea celuilalt si a deciziilor lui. „Iubirea topeste egoul”.

Mesajul cel mai de pret este „Iubeste-te pe tine insuti!”, caci numai in acest fel poti sa-i iubesti si pe ceilalti. Aceasta e prima conditie de care depinde iubirea autentica. Cine nu se iubeste pe sine nu are capacitatea sa ii iubeasca pe ceilalti pentru ca iubirea lui nu are radacini. Totul pleaca din interiorul nostru, iar in momentul in care iubirea infloreste, ea cunoaste revarsare. Numai atunci iubirea se manifesta in toata splendoarea ei.

In interiorul unui cuplu, iubirea este un element care de cele mai multe ori lipseste cu desavarsire. Dependenta, posesiunea, gelozia, neincrederea sunt dovezile lipsei de iubire intrucat iubirea nu supune, nu il ingradeste pe celalalt. Iubirea ingrijeste, respecta si ofera. Tocmai din acest motiv oamenii sufera in cadrul relatiei lor. Despartirea nu presupune durere si suferinta daca exista iubire autentica deoarece noi ajungem sa ne hranim egoul cu prezenta celuilalt.

Ne este teama de singuratate si atunci obisnuinta este singura poarta pe care o vedem. Preferam sa ducem o viata previzibila decat sa ne lasam surprinsi de bucuria inceputului. Suntem prea lasi ca sa oferim libertatea de care are nevoie persoana de langa noi si atunci durerea nu intarzie sa apara. Ca drept rezultat, iubirea se transforma in interdictie. Gelozia, neincrederea si toate celelalte sentimente care sunt inlocuitori ai iubirii actioneaza ca niste comprese pe care le aplicam cu speranta regasirii celuilalt.

Frica si lipsa iubirii de sine sunt ca o epidemie de care cu greu scapam si care nu ne lasa sa oferim o iubire sanatoasa, autentica. Tineti cont: numai avand iubire de sine, puteti sa ii iubiti si pe ceilalti. Dar este vorba de iubire adevarata, autentica, plina de profunzime si daruire.

„Daca va puteti bucura simultan de iubire si de libertate, nu mai aveti nevoie de nimic altceva. Ati obtinut totul. Nu mai exista nimic mai presus de acest lucru. [...]Omul nu e doar liber, el e insasi libertatea.”

Cuvantul „libertate” ne incita atat de mult incat tanjim dupa ea fara a constientiza ca ne dorim ceva ce avem... Libertatea face parte din esenta umana, astfel omul nu poate fi conceput in afara libertatii lui. Uneori, insa, constiinta i se impaienjeneaza si lupta pentru masca unor idealuri. Libertatea inseamna capacitatea de a discerne intre bine si rau, de a alege intre cele doua. In momentul in care ii refuzi omului libertatea, ii refuzi cea mai pretioasa comoara a sa, caci numai omul este liber. Privandu-l de libertate, omul decade la rangul animalelor.

Ce-i drept, multor oameni le este frica de ea pentru ca libertatea presupune multe riscuri: confruntarea cu necunoscutul, responsabilitate, incredere in sine. „Cine intelege ca omul se naste in mod liber, isi creste posibilitatile de a creste. Depinde numai de el ce anume doreste sa devina si ce nu. El devine propria sa creatie”.

Libertatea iti apartine, e numai a ta. Tu esti singurul responsabil de ea. Tocmai de aceea este important sa nu o irosesti deoarece prin intermediul libertatii omul devine creatorul propriului sau drum.

„Solitudinea e insasi natura voastra”. Iata mesajul pe care Osho il semnaleaza cu tarie. Solitudinea face parte din realitatea omului, este eliberarea de teama de a fi singur.
Fiecare om vine pe lume singur si pleaca singur pentru ca solitudinea e parte integranta din el. Pentru o mai buna intelegere a acestui lucru, e nevoie sa intelegem diferenta dintre solitudine si singuratate.

Singuratatea e negativa, e precum un gol care trebuie umplut si care nu e niciodata suficient de plin. Aceasta inseamna apasare, durere, lipsa pe cand solitudinea e pozitiva, e bucuria propriei prezente. Solitudinea nu e partiala, ea nu are nevoie de nimeni pentru a manifesta fericirea unui om. Singuratatea e precum o boala al carei leac e trecator, niciodata deplin, pe cand solitudinea e sanatate, armonie, implinire, intoarcere catre sine.

Persoanele solitare nu au nevoie de nimeni pentru a fi fericite, ele nu depind de nimeni deoarece sunt multumite asa cum sunt. Sensul existentei lor nu se afla in prezenta altei persoane, ci in interiorul fiintei lor. Singuratatea atrage o stare de agitatie, de disconfort pentru ca sensul dispare, el nu poate fi gasit in interior. Copiii au darul de a fi solitari, de a fi fericiti cu ei insisi, de a-si fi auto-suficienti. Batranii, din contra, se simt inutili in fata celorlalti. Ei nu se mai bucura de prezenta lor, de existenta lor.

Solitudinea ne ajuta sa ne descoperim esenta, sa ne apropiem de noi insine si sa fim in armonie cu noi. Solitudinea inseamna cautare in interior si descoperire de sine.

Concluzia acestei carti este simpla: impartaseste iubirea ta si nu o conditiona, tu esti singurul care poate alege, nimeni nu o poate face in locul tau fiindca ai libertate deplina si nu in ultimul rand, cauta sa-ti fii auto-suficient. Viata ta interioara depinde de aceste lucruri.

Iubeste! Fii liber! Fii solitar!

Articol scris de Raluca Stoica, utilizator Aimee.ro