“Ma intorc cu susul in jos, ca sa va aduceti aminte cine sunteti. Ca sa nu mai puteti ignora. Ca sa nu mai puteti amana ceea ce trebuie sa faceti acum.
E timpul sa va amintiti ca sunteti cu totii una, ca sunteti egali si sunteti impreuna, iar eu va tin si va hranesc pe toti. Ati uitat cine sunteti si ati uitat cine sunt eu.
Ma mai scutur din cand in cand, si e minunat sa vad cat de uniti sunteti in acele momente. Dupa care, viata isi urmeaza cursul firesc, si reveniti la slujbele voastre si la lupta surda si crancena pe care o duce fiecare cu el insusi. Si cu sistemul in care traieste.
A sosit timpul sa lasati in urma sistemele care va ingradesc si sa stiti care este scopul vostru aici. Soarele e inca pe cer, anotimpurile inca se succed, pentru ca voi sa puteti face toate aceste schimbari, care sa va ajute sa incepeti sa traiti cu adevarat. Foarte multi inca refuza sa traiasca.
Eu, ca mama a voastra, am datoria sa va fac sa simtiti ca traiti. Multumiti-le celor care aleg sa se sacrifice din cand in cand, pentru ca sacrificiul lor are un rost.
Fratii vostri din Japonia au vrut ca voi sa va aduceti aminte ca traiti, si sa o faceti frumos, asa cum simtiti in sufletul vostru ca ar trebui sa o faceti. Ei au plecat in alte parti, ca sa va ajute, pe cei ce ati ales sa ramaneti aici, sa va salvati de voi insiva. Pentru ca nu mai puteti trai cu voi insiva, asa cum o faceti acum.
In astfel de momente ne dam seama cu totii ca avem de facut o alegere: devenim toti un suflet, sau ne faramitam in milioane de ego-uri. Cum credeti ca puteti rezista mai bine la intoarcerea lumii cu susul in jos? Uniti sau separati? E alegerea voastra. Eu oricum ma voi intoarce invers, pentru ca asa cum am fost pana acum nu mai pot servi nimanui.
Nu e nici bine nici rau ce se intampla. Doar este si asa trebuia sa fie. Asteptam asta de milioane de ani. Acum a sosit momentul. Dintre toate posibilitatile existente, voi sunteti aici, acum. Cum preferati sa fiti: fiecare pentru el, sau toti pentru unul? Pentru ca nu exista decat un interes: sa stiti cine sunteti si cine sunt eu, Mama voastra. Atat. Altceva: bani, iluzie, glorie, pozitie sociala…cat timp credeti ca vor mai conta aceste lucruri? Chiar credeti ca va poate salva de voi insiva altcineva sau altceva decat voi insiva?
E timpul sa va priviti in oglinda si sa va faceti declaratia de iubire pentru conditia de om care traieste in aceste timpuri: nu este nimic mai maret decat misiunea pe care v-ati ales-o voi. De a face trecerea de la “separat” la “impreuna”, de la “parte” la “intreg”, de la 1 la infinit. Luati-ma ca aliat si vom afla impreuna ce trebuie facut. Altfel, nu exista cale de iesire. Oricate scurtaturi ati cauta. A trecut vremea cailor usoare si a scurtaturilor.
Nu mai puteti alege decat o singura cale: de a privi in interiorul vostru, a vindeca ce e de vindecat acolo, si dintr-un loc al puterii personale, sa va acceptati misiunea pe care o aveti pe Pamant.”
Un comentariu:
Bine aţi venit la poloneză ; ))
Ai un blog foarte frumos şi fermecător, minunat, trimite Kisses ** şi sper că mă veţi vizita pe blog-ul meu; ^ ^
Cele mai bune urări şi sărutări, ♥ **
Trimiteți un comentariu