Îngerii stiu ceea ce noi ne straduim sa cunoastem. Ei ne îndruma mereu, prin semne sau intuitii, în directia împlinirii menirii. În modul lor specific, ne dau de înteles când mergem pe drumul bun sau când ne-am ratacit. Dar putem veni si noi în întâmpinarea lor, rugându-i sa ne ajute sa ne gasim locul potrivit în aceasta lume. Pentru aceasta, putem utiliza urmatoarele rugaciuni:
"Doamne Dumnezeule si îngeri dragi, cred ca am uitat de ce am venit pe Pamânt. Va rog sa-mi oferiti îndrumari limpezi, pe care sa le observ si sa le înteleg cu usurinta, astfel încât sa pot sti ce pasi sa fac astazi, care sa ma aduca mai aproape de amintirea si îndeplinirea menirii vietii mele. Stiu ca în felul acesta ma voi integra în marele plan divin al iubirii. Va multumesc. Amin."
"Arhanghele Metatron, stiu ca tu cunosti sufletul, gândurile si faptele mele mai bine decât mine si le notezi cu grija în Cartea Vietii mele. Ajuta-ma, te rog, sa înteleg sensul fiecarei experiente prin care e necesar sa trec, pentru ca astfel sa ma pot apropia de cunoasterea sensului vietii mele în aceasta lume. Ajuta-ma sa-mi identific si sa recunosc potentialitatile fiintei mele si creeaza-mi oportunitati prin care sa le pun în valoare. Îti multumesc. Amin."
"Înger pazitor, însotitor si calauza a mea, îndreapta-mi pasii catre drumul potrivit mie si nu ma lasa sa ratacesc. Ajuta-ma sa am mereu inima deschisa si mintea limpede pentru a asculta vocea interioara si a avea puterea de a o urma, sa am discernamântul necesar atunci când am de facut alegeri, sa am încredere în mine însumi si în alegerile pe care le fac, sa am curaj sa fac schimbarile necesare fara sa-mi fie teama de nou sau necunoscut. Ajuta-ma sa nu cad în tentatia competitiei sau invidiei, pentru ca fiecare are locul sau potrivit în aceasta lume. Îti multumesc. Amin."
Identificarea pasiunilor personale.
Se spune ca nu e esential sa faci ce-ti place, ci sa-ti placa ceea ce faci. Adica sa simti ca pui suflet în ceea ce faci si ca lucrul acela te împlineste. Sunt multe lucruri care ne atrag în viata si este absolut normal sa fie asa. Dar cum alegem si cum putem fi siguri de alegerea facuta? Mai întâi, cautam sa identificam toate lucrurile care ne atrag si chiar facem o lista. Apoi, urmarim, în limita posibilitatilor, sa experimentam, sa cunoastem cât mai mult din fiecare în parte. Ne-ar placea sa vindecam oameni - mergem într-un spital, policlinica, cabinete de terapie si cautam sa empatizam cu cei care fac deja lucrul acesta. Ne punem în locul lor si ne evaluam starea de spirit. Chiar daca nu avem cunostintele sau pregatirea necesara, inima ne poate spune daca lucrul acela este sau nu potrivit pentru noi. Sa nu uitam ca îngerul pazitor este cu noi si ne poate ajuta în acest sens. Luam astfel lista punct cu punct, iar la sfârsit tragem o concluzie. Nu este neaparat necesar sa renuntam la unele în favoarea altora.
De exemplu, daca ne plac copiii, dar ne-ar placea si sa fim actori, atunci putem sa ne gândim la un teatru de papusi sau la grupe de lucru cu copiii. Nu mai vorbim de posibilitatea de a avea o familie si copii. Daca ne place sa calatorim, dar si sa proiectam case sau sa scriem, atunci putem angaja lucrari de proiectare în diferite zone, respectiv, sa devenim redactori pentru diferite publicatii sau televiziuni.
Este important sa ne asumam drumul pe care-l alegem si nimeni în afara noastra nu o poate face. Putem fi ajutati, sustinuti, ghidati, dar alegerile ne apartin. Pentru ca nimeni în afara de noi nu poate simti daca un lucru ni se potriveste sau nu. Si acesta este criteriul de baza. E adevarat ca îngerii stiu ce ni se potriveste, dar noi avem un liber arbitru pe care ei îl respecta. Daca le cerem ajutorul suntem ghidati, sustinuti, inspirati, ni se creeaza conjuncturi, ni se deschid sau închid porti astfel încât sa întelegem daca alegerile facute sunt bune. Uneori cautarile dureaza mai mult, câtiva ani sau poate toata viata, ceea ce nu e de dorit. Cu atât mai mult cu cât gasirea drumului propriu si urmarea lui ne da o stare de bine, de daruire, prosperitate, de sanatate, de integrare în planul divin. Atunci, într-adevar, putem fi noi însine si ne putem bucura din plin de viata.
Reamintirea viselor din copilarie.
Când eram copii, de multe ori am raspuns la întrebarea: "Ce vrei sa te faci când o sa fii mare?" Poate ca raspunsul nu a fost mereu acelasi, dar unele elemente cu siguranta s-au pastrat în timp. Puritatea inimii si claritatea mintii specifice vârstei ne determina sa intuim ce ne-ar placea sa facem în viata. Pe masura ce crestem, influentele parintilor si ale mediului în care traim cresc si ele. Dorintele parintilor pot lua locul dorintelor noastre, iar societatea îsi poate pune amprente mari pe aspiratiile individuale. Sa revenim deci la visele copilariei si sa cautam sa întelegem ce ne-a determinat sa ne dorim atunci sa devenim profesor, constructor, vânzator, actor sau ziarist. Vom avea surpriza sa descoperim în noi multe abilitati naturale, care în timp s-au dezvoltat si care asteapta sa fie valorificate. Nevalorificarea lor determina o stare de neîmplinire, întrucât aceste energii creatoare ramân în stare potentiala si asteapta sa fie manifestate. Cu cât o facem mai repede, cu atât vom fi mai plini de bucurie, armonie, împlinire, chiar sanatate.
Sursa: Iubire si Lumina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu