Învataturile Maestrilor din Extremul Orient


Fragmente din cartea "Viata si Învataturile Maestrilor din Extremul Orient-Baird T Spalding":

Maestrul:
"Nu exista nici o lege naturală a morţii sau degenerarii pentru om, decât prin accident. Nu exista nici un proces inevitabil de îmbătrânire în corpul sau grupul de celule - nimic care să poată paraliza treptat individul. Moartea este, deci, un accident evitabil. Boala este, dincolo de orice, o stare de ne-linişte (dis-ease în engleza, disease=boala - n.tr.), absenta linistii sau a lui Santi, dulcea, fericita pace a spiritului reflectata prin minte în corp. Degenerarea senila, care este o experienţa obişnuită a omului, este doar expresia ignorantei lui faţă de cauze, anumite condiţii bolnave ale minţii şi corpului. Spune un Siddha (Învăţător - n.tr.): Tonusul corpului poate fi menţinut astfel încât să poată rezista natural la infectii şi alte boli, ca gripa şi ciuma. Un Siddha poate inghiti germenii patogeni fără ca aceştia să-l imbolnaveasca.
Amintiti-va ca tinereţea este sămânţa Iubirii lui Dumnezeu plantata în divină forma umană. Intr-adevăr, tinereţea este divinitatea dinlauntrul omului; tinereţea este spiritualitatea vieţii, frumuseţea vieţii. Numai viaţa trăieşte şi iubeste, viaţa unica, eterna. Bătrâneţea este lipsita de spiritualitate, asociată cu moartea, urâtă, ireală. Gândurile de teama, gândurile de suferinta şi cele de mânie creeaza urâţenia numită bătrâneţe. Gândurile de fericire, de iubire şi de perfecţiune creeaza frumuseţea numită tinereţe. Bătrâneţea este doar o scoica în care zace giuvaerul realităţii - perla tinereţii.
Trăieşte astfel încât să dobândeşti conştiinţa copilăriei. Vizualizează Copilul Divin dinlauntrul tau. Înainte să adormi, sugereaza constiintei tale: Acum realizez ca exista în mine un fericit corp spiritual, vesnic tânăr, vesnic frumos. Am o minte, ochi, nas, gura, piele, frumoase, spirituale - corpul Copilului Divin care acum, în aceasta noapte, este perfect. Repeta aceasta afirmatie şi mediteaza la ea în linişte, până când adormi. Dimineaţa la trezire sugereaza-ti cu voce tare : Ei, draga... (adreseaza-te ţie insuti pe nume), exista în tine un alchimist divin! Prin puterea spirituala a acestor afirmatii, în timpul noptii are loc o transmutatie şi revelatia launtrica, Spiritul a saturat acest corp spiritual şi templu. Alchimistul launtric a inlaturat celulele moarte şi uzate şi a făcut să iaşa la iveala stralucirea unui trup nou, plin de sanatate şi farmec perpetuu. Adevarata Iubire Divină în manifestare este Tinereţea Eterna. Alchimistul divin este înlăuntrul templului meu, faurind continuu noi şi minunate celule tinere. Spiritul tinereţii este înlăuntrul templului meu - acest divin corp uman - şi totul este bine. Om Santi! Santi! Santi! (Pace! Pace! Pace!)
Invata să zimbesti dulce, ca un copil. Un zimbet din suflet este o relaxare spirituala. Un zimbet adevărat este un lucru de o reală frumusete, opera artistica a Zeului Cirmuitor Launtric. Este bine să afirmi: Gindesc de bine pentru întreaga lume. Să fie toată lumea fericita şi binecuvintata! Afirma, înainte de a incepe activitatea zilnica : Inauntrul meu este o forma perfectă - forma divină. Sunt, acum, tot ceea ce doresc să fiu! Vizualizez zilnic frumoaşa mea fiinţa, până când o aduc în manifestare! Sunt Copilul Divin, toate nevoile mele sunt satisfacute, acum şi totdeauna.
Invata să intri în vibratie. Afirma : Iubirea infinită îmi umple mintea şi îmi pune corpul în vibratie, în rezonanta cu viaţa perfectă. Fa totul, în jurul tau şi în tine, stralucitor şi frumos. Cultiva spiritul umorului. Bucura-te de rasăritul soarelui."

Maestrul:
"- Tăcerea este putere, căci atunci când atingem locul tacerii în minte, am atins locul puterii - locul unde totul este unul, unica putere - Dumnezeu. Fii linistit şi cunoaşte ca EU SINT Dumnezeu. Puterea disipata este zgomot. Puterea concentrata este tăcere. Când, prin concentrare (tintind spre un centru), am adus toate fortele noastre intr-un singur punct, atunci l-am contactat pe Dumnezeu în tăcere, suntem una cu El, şi deci una cu toată puterea. Aceasta este mostenirea omului : Eu şi Tatăl suntem Unul. Exista o singura cale de a fi una cu puterea lui Dumnezeu, şi aceea este de a-l contacta constient pe Dumnezeu. Acest lucru nu se poate face în afara, căci Dumnezeu se manifesta dinlauntru. Domnul este în templul Sau sfânt ; fie ca tot pământul să pastreze tăcerea în faţă Lui. Numai intorcindu-ne de la exterior spre tăcerea dinlauntru, putem spera să facem uniunea constienta cu Dumnezeu. Vom înţelege ca puterea Să este pentru ca noi să o folosim, şi o vom folosi tot timpul. Atunci vom şti ca suntem una cu puterea Sa.
Atunci umanitatea va înţelege. Omul va renunţa la autoamagiri şi vanitati. El îşi va înţelege ignoranta şi minciuna. Atunci el va fi pregatit să invete. Va înţelege ca omul mindru nu poate fi învăţat ceva. Va şti ca numai cel lipsit de orgoliu poate percepe Adevărul. Talpile sale vor simţi stinca dura, nu se va mai poticni, va fi sigur pe decizia sa.
La început poate fi neclara înţelegerea faptului ca Dumnezeu este unica putere, substanţa şi inteligenta. Dar când omul realizeaza adevarata natura a lui Dumnezeu şi îl aduce în exprimare activa, el va folosi aceasta putere tot timpul. Va şti ca, în mod constient, este în contact cu puterea Sa în orice clipa - când maninca, când alearga, când respira sau când indeplineste marea opera pe care o are de făcut. Omul nu a învăţat să împlinească marile lucrari ale lui Dumnezeu pentru ca nu a realizat maretia puterii lui Dumnezeu şi nu a stiut ca puterea lui Dumnezeu este pentru folosinta omului.
Dumnezeu nu ne aude dacă cerem repetat, tare şi în van, nici dacă vorbim mult. Trebuie să-l cautam pe Dumnezeu prin Christul launtric, legatura invizibila pe care o avem în noi insine. Când Tatăl dinlauntru este venerat în Spirit şi Adevăr, El aude apelurile acelui suflet care se deschide sincer spre El. Cel care face legatura cu Tatăl în taina, va simţi puterea curgind prin el, ca implinire a oricarei dorinţe. Pentru ca el îl vede pe Tatăl în locul tainic al propriului sau suflet, locuind acolo, Tatăl îl va răsplăti în mod deschis. Cât de des îşi dezvaluia Isus contactul individual cu Tatăl! Vedeţi cum el se mentinea constant în legatura cu Dumnezeul launtric. Vedeţi cum vorbea cu El ca şi cum El era prezent personal. Vedeţi cât de puternic l-a făcut aceasta relatie integrala. El a recunoscut ca Dumnezeu nu vorbeste în incendii, cutremure sau furtuni, ci cu o voce linistita, discreta - glasul linistit, discret din adincul sufletelor noastre.
Când omul va invata asta, el va deveni echilibrat. Va invata să vadă lucrurile în ansamblul lor. Idei vechi vor fi abandonate, idei noi vor fi asimilate. Curind va gasi naturaletea şi eficienta sistemului. Va invata, în sfirsit, să ia în considerare toate întrebările care îl puneau în dilema, în momentele de tăcere. Poate ca nu le va solutiona, dar se va familiariza cu ele. Atunci nu va mai avea nevoie să se grabeasca şi să se lupte ziua întreaga cu sentimentul ca telul sau nu poate fi atins."

Puteti descarca in format digital cele 5 volume ale cartii aici:
Viata-si-Invataturile-Maestrilor-din-Extremul-Orient-Baird-T-Spalding-Vol-I-V

Traieste 100% in prezent!


Chiar si cand avem multe de facut, putem evita stresul si graba facand un singur lucru odata. Majoritatea dintre noi avem momente in care mintea ne pune aceeasi placa: “El mi-a facut asta; ea mi-a spus cealalta, si chiar nu vrea sa termine.” Emotiile noastre pot fi atat de agitate incat nu ne lasa sa dormim, sa mancam.

In asemenea momente lucrul de care avem nevoie este abilitatea de a ne indrepta complet atentia in alta parte decat la acel incident vechi, sa mutam atentia din trecut si s-o aducem iar in prezent. Nu incidentul din trecut ne agita mintea in asemenea momente. Ci atentia pe care o dam acum amintirii acelui incident.

Cu cat dam mai multa atentie, cu atat incidentul ne apare mai important. Fara atentia noastra, el ar fi doar o fantoma a trecutului. De aceea antrenarea atentiei este atat de importanta in a face mintea sa se calmeze, sa intre intr-o stare de pace.

In acelasi timp, avem nevoie sa invatam cum sa ne pastram mintea concentrata, si unul dintre cele mai eficiente moduri de a invata sa facem asta este de a face cate un singur lucru, cu atentie sporita, la un moment dat. Cand mintea nu este controlata, nu noi gandim gandurile, ci ele pe noi.

Incercarea de a trece prin viata fara control asupra atentiei seamana cu incercarea de a ajunge la o destinatie fara sa ai control asupra masinii.

Data viitoare cand speli vasele de la cina, de exemplu, incearca sa observi de cate ori gandurile tale hoinaresc aiurea in cincisprezece minute. Iti vei surprinde mintea hoinarind spre cearta de saptamana trecuta asupra unui lucru minor. Apoi trece inapoi la tigaia pe care o ai de frecat, dar numai pentru o clipa, apoi iarasi o ia din loc.

Acum clabucii iti amintesc de zapada si gandurile divagheaza nestapanit la Craciunurile trecute. Cateva versuri dintr-un colind iti trec prin minte. Nu mai esti in fata chiuvetei, ci intr-o pensiune la munte, in fata bradului, in timp ce afara ninge ca in povesti.

De la vasele din bucatarie la Craciunul de altadata- asta se intampla in procesul de gandire al fiecaruia. Ne place sa spunem ca noi am gandit acele ganduri, dar ar fi mult mai aproape de adevar daca am spune ca gandurile ne-au gandit pe noi, pentru ca nu am avut nici un pic de control asupra lor.

Dupa asta tanjim cu totii: o minte care sa nu fie deranjata de nimic. Si o putem avea, dar este nevoie de multa munca pentru antrenarea atentiei.

Cand avem resentimente, dusmanii sau rea vointa, nu doar atentia noastra, ci si energia vitala este capturata in trecut. Dupa ce invatam sa nu ne mai mentinem atentia in trecut, si s-o directionam in intregime in prezent, vom vedea ca avem o uriasa rezerva de energie vitala care fusese prinsa in trecut. De fiecare data cand facem asta, ne refacem energia vitala a prezentului.

Asa cum toata lumea cara povara unor resentimente din trecut, cu totii avem temeri si anxietati cu privire la viitor. Aceasta face parte din conditia noastra umana. Dar aici, de asemenea, putem invata sa impiedicam energia sa rataceasca in viitor si s-o tinem toata in prezent.

Prin practica, nu te vei mai gandi deloc la trecut. Asta nu inseamna ca nu iti vei mai aminti trecutul, ci ca nu va mai fi nevoie sa te mai gandesti la el. Nici la viitor nu te vei gandi, nu in sensul ca nu iti vei face planuri de viitor, dar nu vei mai fi prins in mrejele lui.

Traieste suta la suta in prezent, ceea ce inseamna ca esti suta la suta viu!


Extras din cartea "Linistea timpului", Eknath Easwaran, Editura Kamala
Sursa: aimee.ro

EU SUNT! (da mai departe!)


Fereastră spre lumile interioare


Pentru mulţi cercetători, recentele manifestări extreme înregistrate în sistemul nostru solar, schimbările modelelor climatice şi sociale şi mutaţiile de natură geofizică nu-şi găsesc corespondent în tiparele de gândire ale lumii vestice.
Educaţia occidentală le cere specialiştilor să considere evenimentele anormale observate de ştiinţă ca pe nişte fenomene distincte, fără legătură între ele - mistere lipsite de context. Tradiţiile străvechi şi indigene, cum ar fi cele ale populaţiilor băştinaşe din America de Nord şi de Sud, din Tibet, sau cele ale comunităţilor situate la Qumran, lângă Marea Moartă, ne oferă totuşi un cadru de gândire, cu ajutorul căruia putem explica haosul aparent din lumea noastră. Aceste învăţături ne furnizează o viziune unitară asupra creaţiei, reamintindu-ne că trupurile noastre sunt făcute din aceleaşi elemente ca şi Pământul - nici mai mult, nici mai puţin.

Poate că străvechii esenieni, misterioşii autori ai Manuscriselor de la Marea Moartă, ne oferă una dintre cele mai clare perspective asupra relaţiei noastre cu lumea şi cu ştiinţa timpului şi cea a profeţiei. Confirmate de cercetările moderne, aceste texte vechi de 2500 de ani sugerează că evenimentele observate în lumea ce ne înconjoară oglindesc dezvoltarea credinţelor din interiorul nostru.
De exemplu, documente din secolul al patrulea, păstrate în bibliotecile particulare ale Vaticanului, oferă detalii asupra acestei relaţii, amintindu-ne că „spiritul Fiului Omului a fost creat din spiritul Tatălui Ceresc, şi corpul său din corpul Mamei Pământene. Omul este Fiul Mamei Pământene şi de la ea a primit Fiul Omului întregul său corp. Sunteţi una cu Mama Pământeană; ea este în voi, şi voi în ea.”
În felul lor simplu de a se exprima, esenienii ne vorbesc despre o relaţie pe care ştiinţa modernă ne-a confirmat-o astăzi.

Aerul din plămânii noştri este acelaşi aer care planează deasupra oceanelor şi goneşte printre crestele munţilor. Apa, care reprezintă aproape 98% din sângele nostru, este aceeaşi apă care
era, odată, în marile oceane şi în râurile de munte. Prin scrierile lor din alte vremuri, esenienii ne invită să ne vedem ca fiind una cu Pământul - şi nu separaţi de el. Această viziune străveche
asupra lumii ne oferă două principii cheie, menite a ne arăta drumul printre cele mai mari încercări ale timpurilor noastre moderne.

În primul rând, ni se reaminteşte că dezechilibrele provocate Pământului reflectă tulburările din corpurile noastre. Tradiţiile la care mă refer consideră că, de exemplu, slăbirea sistemului nostru imunitar şi excrescenţele canceroase din corpurile noastre sunt expresia interioară a unui colaps colectiv, care împiedică lumea noastră exterioară să ne dea viaţă. În al doilea rând, acest tip de raţionament ne invită să ne gândim la cutremure, erupţii vulcanice şi modele climatice ca la
o oglindire a marii schimbări care are loc în conştiinţa umană. Este evident, dintr-o asemenea perspectivă, că viaţa devine mult mai mult decât o serie de experienţe zilnice, care se desfăşoară aleatoriu. Evenimentele din viaţa noastră reprezintă nişte barometre vii, care ne arată cât am avansat pe parcursul acestei călătorii începute acum mult timp. Urmărind relaţiile noastre cu
modelele societăţilor şi ale naturii, noi, de fapt, asistăm la schimbările din interiorul nostru.

Această perspectivă holistică sugerează că schimbările din lume ne oferă şansa unică de a măsura consecinţele alegerilor, credinţelor şi valorilor noastre într-un mod dramatic, ca un fel de mecanism de feedback. Odată ce mecanismul este recunoscut, ne deschidem spre posibilităţi noi şi putem face chiar unele alegeri superioare în vieţile noastre.

GREG BRADEN - EFECTUL ISAIA

Orice este posibil! Miracole!


Revenire din coma - O fetita calatoreste in Rai



Ingerii lui Tara - Tara cea care a devenit un inger



Salvat din incendiu de un inger



Fiinte celeste salveaza un pilot din infern



Materializarea ingerului pazitor fereste un copil



Multumim site-ului www.angelinspir.ro pt postarile pe google!

Despre iertare


Conceptul de iertare, una dintre premisele fundamentale ale conditiei de bun crestin, este, desi simplu, deosebit de greu de pus in aplicare, chiar si in conditiile unui individ foarte bine intentionat. In momentul in care cineva ne face un rau, sufletul nostru este ranit si declanseaza o reactie fireasca de autoaparare: vrem sa fim cat mai departe de cel care ne-a produs suferinta. Insa lucrurile nu se opresc aici.

Simtim, in acelasi timp revolta, manie, tristete si, in final, ura. La fel cum functionarea defectuoasa a unui organ intern, provoaca o durere fizica, cu rolul de a ne avertiza asupra faptului ca ceva e in neregula cu organismul nostru si trebuie sa eliminam un factor care ne imbolnaveste, tot asa, sufletul ranit reactioneaza prin sentimente negative.

Din nefericire, alegem sa alimentam aceste sentimente, care nu sunt cauza, ci doar efectul, ne simtim indreptatiti sa o facem si ajungem sa ne canalizam o mare parte din energie in aceasta directie. Oricat de mult am incerca sa depasim aceste stari, de cele mai multe ori, ne este foarte greu. E ca si cum, am alege sa ne doara o masea din ce in
ce mai tare, in loc sa tratam caria.

Rezultatul este previzibil: ne amplificam suferinta sau, altfel spus, ducem la bun sfarsit ceea ce a inceput cel care ne-a gresit. Mai mult decat atat, alocam atat de multe resurse acestui scop, incat „performanta” noastra o poate depasi pe cea a vinovatului initial.

Ceea ce nu pot intelege multi dintre noi este aceea ca, iertand pe cel care ne-a facut un rau (cu sau fara voia lui), ne salvam, in primul rand, pe noi insine. Altfel, continuam sa ne facem rau singuri si sa caram dupa noi un balast, la care adaugam in mod constant cate o pietricica sau cate un bolovan (dupa caz) si care, incet – incet, ajunge sa ne incovoaie si sfarseste prin a ne strivi.

La asta se adauga si modul in care universul rezoneaza cu actiunile noastre: „Vrei sa te simti nefericit, nedreptatit si frustrat, sa ai statut de victima? Pai de ce nu spui asa? Dorinta ta e porunca pentru mine!” Si astfel, constatam ca tot ceea ce ni se intampla, se inscrie in acesti parametri. Intram de fapt, intr-un cerc vicios, din care ne e aproape imposibil sa mai iesim.

Avem poate impresia ca „legea atractiei” e o revelatie a secolului nostru. Sigur, denumirea e relativ noua si i se acorda acum mult mai multa atentie, insa principiile ei au fost sesizate cu foarte mult timp in urma. Nu degeaba, bunicii si strabunicii nostri (si, probabil, si strabunicii lor) stiau ca „o nenorocire nu vine niciodata singura”, ca „bine faci, bine gasesti”, „cine sapa groapa altuia, cade singur in ea”, „dupa fapta, si rasplata” si asa mai departe.

Faptul de a ierta are, practic, proprietati curative: ne ajuta sa ne vindecam, ne permite sa evoluam, sa avem mintea limpede si sufletul sanatos. E o conditie obligatorie, pentru a putea trai in armonie cu noi insine.

Si mai exista si un alt aspect, demn de luat in seama, pe care l-a semnalat foarte frumos Dalai Lama. Sfatul lui este sa incercam sa ne privim dusmanul ca pe un profesor. Sa transformam, practic, o situatie care ne este potrivnica, intr-una care este in avantajul nostru. El explica acest concept foarte simplu si clar, spunand ca cel care ne face rau, are rolul de a ne provoca dezvoltarea personala, invatandu-ne sa ne antrenam unele dintre cele mai importante calitati: rabdarea, intelegerea, puterea de a ierta si multe altele.

Pentru a putea deveni mai bun, trebuie sa fii pus in situatii, care sa te scoata din starea de confort. Altfel, nu exista nici un impuls, nicio dorinta de evolutie. Daca ti-e bine acolo unde esti, evident, nu are niciun rost sa pleci de-acolo, sa iti doresti altceva.

Nu in ultimul rand, atunci cand ni s-a facut un rau, trebuie sa fim foarte sinceri cu noi. Nu cumva raul acela a fost provocat de noi insine, intr-un fel sau altul? Desi exista persoane care ne fac rau in mod gratuit, acestea sunt, trebuie sa recunoastem, destul de putine. Marea majoritate doar reactioneaza la o fapta, un gand, un cuvant, provenite de la noi. Deci, e corect ca, atunci cand ne simtim loviti si nedreptatiti sa ne intrebam daca nu suntem vinovatii principali de cele care ni se intampla.

Totodata, decat sa ne afundam in tristete si ura, mult mai eficient si mai igienic e sa ne gandim la cum am putea indrepta cele intamplate si la ce putem face, pentru a evita pe viitor situatiile de acest gen. Si, nu in ultimul rand, ne putem intreba ce putem invata dintr-o astfel de situatie.

In definitiv, faptul de a ierta, nu te face neaparat mai generos sau mai tolerant, acestea sunt doar efecte din subsidiar. Principalele atuuri ale celui care iarta sunt acelea de a fi suficient de intelept si deschis pentru a-si percepe conditia si conditiile care ii sunt necesare, pentru o viata echilibrata si armonioasa si, in acelasi timp, faptul de a fi suficient de puternic, curajos si responsabil, pentru a pune in aplicare lucrurile pe care le intelege.

Dincolo de iertare, exista o alta invatatura crestina, pe care putini dintre noi o considera posibila si, si mai putini reusesc sa o puna in aplicare: „Iubeste-ti dusmanul!” Singurul mod de a accepta acest lucru si de a-l transforma din imposibil in posibil, este a intelege puterea intrinseca extraordinara a acestui concept: e, de fapt, singura metoda prin care putem „anihila” puterea actiunilor negative, indreptate catre noi. Doar in situatia in care, iubirea, implicit, fluxul de energie pozitiva emanata de noi, depasesc ca intensitate si volum ura care ne este destinata, putem spera la atingerea unui rezultat pozitiv.

Cei care urasc si fac rau sunt, in definitiv, demni de mila noastra, pentru ca, alimentandu-si aceste sentimente, sfarsesc prin a se chinui singuri. Aici abia intervine generozitatea noastra: dupa ce ne-am salvat pe noi insine, prin iertare, le putem arata calea spre salvare si celor care nu sunt capabili sa o recunoasca.

In fond, iubirea este singurul instrument, pe care il avem la indemana, pentru a ne proteja si pentru a ne putea asigura fericirea la care aspiram, pentru noi si cei din jurul nostru.

Articol scris de Tea Cristescu, utilizator Aimee.ro

Cum pierdem din energia sufletului si cum o putem recupera


Samanii cred ca parti din suflet sunt libere sa paraseasca corpul. Pentru ca bucati din suflet sunt libere sa paraseasca corpul, ele vor pleca atunci cand visam, sau pentru a ne proteja de situatiile cu potential daunator, la nivel emotional sau psihic. In situatii in care suferim traume, e posibil ca bucati din suflet sa nu se mai intoarca in corpul energetic, si atunci trebuie intervenita si recuperata forta vitala pierduta.

Motive pentru care pierdem bucati de suflet

Sunt multe motive pentru care se intampla asta. Daca o persoana a trait o situatie abuziva, atunci o mare parte din energia sufletului sau a fost detasata cu scopul de a o proteja de abuz. Uneori, cand suntem copii, certurile cu parintii pot afecta anumite parti ale sufletului, deoarece copilul este speriat.

Daca se intampla un accident, sufletul poate pleca pentru a nu fi afectat de accident. Daca pierdem pe cineva drag, fragmente de suflet pot sta departe de noi, pana cand suntem pregatiti sa facem fata durerii. Toate acestea sunt mecanisme de protectie. In anumite cazuri, fragmentele de suflet se vor intoarce de la sine. In alte cazuri, trebuie intervenit pentru a se ajunge din nou la plenitudinea sufleteasca.

O alta metoda de a-ti pierde sufletul este de a-l da cuiva. Atunci cand oamenii se indragostesc, sau in cadrul unei familii, se intampla sa cedeze fragmente de suflet celor dragi. Mama poate ceda copilului, pentru ca vrea sa il protejeze. Acest tip de schimb pare acceptabil din perspectiva de a darui ce ai mai bun celor dragi, insa nu este o idee prea buna.

Unei persoane nu-i este de folos sufletul alteia, dintr-un motiv simplu: in acest caz, persoana trebuie sa mai faca si energiilor straine nefolositoare, pe langa problemele personale pe care le are. Iar persoana care isi cedeaza din energia sufletului isi pierde puterea personala. Calatoria lui devine mult mai dificila, deoarece nu este pe deplin prezent in viata lui. Este o situatie pierd-pierzi.

Si pentru ca nu ne-a avertizat nimeni referitor la aceste pierderi de suflet, facem asta in mod inconstient. Pe masura insa ce devenim mai constienti de aceasta dinamica a energiilor, putem gasi cai mult mai folositoare prin care sa ne impartim dragostea si afectiunea intr-o relatie. Putem observa, daca suntem atenti, limbajul pierderii sufletului in vorbirea noastra zilnica: “i-am dat sufletul pe tava”, “ma doare sufletul”, “ti-am oferit sufletul”, “am pierdut o parte din mine”, “mi-a furat sufletul.”

Un alt motiv pentru pierderea sufletului se numeste furtul sufletului, sau mai bine zis imprumutatul sufletului. Asa cum am spus, un om obisnuit nu este constient de dinamica energiilor. Furtul sufletului poate fi ceva inocent, de ex. vezi pe cineva cu multa energie si vrei sa imprumuti putin de la ea. Sau iti e frica sa nu pierzi pe cineva, si atunci iei un fragment din energia acelei persoane astfel incat sa o ai in permanenta aproape. Furtul sufletului este o metoda de a-l domina pe celalalt. Se poate observa usor atunci cand un sot abuziv ia din energia partenerului abuzat. Cand iei din sufletul unei persoane, iei din puterea ei.

Este important de stiut ca nimeni nu-ti poate fura energia sufletului fara acordul tau. Daca cineva ti-a luat fragmente de suflet, intr-un anumit fel i le-ai cedat tu sau i-ai permis sa ti le ia. Daca simti ca cineva te hartuieste energetic, ia decizia ferma ca nu le vei mai ceda din energia ta.

Simptomele pierderilor de suflet

Pierderea sufletului poate fi asociata cu conceptul psihologic al disocierii. In samanism, simptomele asociate pierderii de suflet sunt: depresia, un sentiment de neimplinire, incapacitatea de a merge mai departe in anumite domenii, pierderi de memorie, sentimentul ca nu esti cel care isi conduce viata. Pierderile de suflet sunt asociate cu sentimentul ca ceva lipseste din viata ta.

Si limbajul pe care il avem exprima uneori ceea ce se intampla la nivel energetic: am pierdut ceva important cand mi-am pierdut slujba, nu m-am mai simtit niciodata bine dupa acel accident, etc.

Coma este o situatie extrema de pierdere a sufletului, in care o parte imensa din suflet este in afara corpului fizic. Insa se poate crea o situatie de protectie: pentru cazul in care corpul fizic are dureri mari iar sufletul are nevoie de timp pentru a intelege experienta, atunci starea de coma poate furniza timpul necesar reasezarii lucrurilor.

Oamenii care constientizeaza pierderea sufletului, isi doresc foarte mult sa traisca starea de reintregire. Daca sufletul a fost cedat unei persoane sau intr-un loc anume, atunci putem simti nevoia stringenta de a ne intoarce in acel loc sau de a intalni acea persoana, chiar si atunci cand nu mai avem niciun motiv sa o facem.


Asadar, cum stiu ca am nevoie de recuperarea sufletului?

Multi oameni stiu instinctiv ca le lipseste ceva. Apoi aud de procesul de recuperare a sufletului si realizeaza ca este ceva care li se aplica si lor. Insa pentru cei care nu au o intuitie prea buna, este posibil sa nu constientizeze astfel si atunci e bine sa se tina cont de urmatoarele simptome ale pierderii de suflet:

* sentimente de depresie
* sentimentul de a te simti incomplet
* sindromul stresului post-traumatic
* incapacitate de a depasi un obstacol, in ciuda eforturilor
* sentimentul ca ai facut tot, dar esti blocat
* sentimentul de deconectare, ca si cum nu ai mai simti nimic sau sentimentul ca nu te poti conecta cu nimic
* amintiri sau incidente din trecut despre care poti spune: “Simt ca am pierdut atunci ceva ce nu pot recupera niciodata.”
* sentimentul ca cineva a luat o parte din tine, inima ta, sufletul tau, ca tu nu mai esti acelasi de cand acea persoana a plecat sau a murit
* dorinta de a te reintoarce la o persoana sau intr-un loc neplacut, chiar daca nu ai niciun motiv sa faci asta
* sentimentul ca recuperarea sufletului te poate ajuta

Procesul de recuperare a sufletului

Daca samanul observa in campul energetic aceste pierderi de suflet, atunci poate face o calatorie, in plan simbolic, pentru a vedea daca reintregirea sufletului este necesara la acel moment.

In practicile samanice predate in SUA si in alte parti ale lumii, samanul aduce partile sufletului cu el din calatoria simbolica pe care o face. Vindecatorul va integra apoi aceste parti in corpul clientului, pe rand, concentrandu-se ca esenta sufletului sa intregeasca corpul energetic al persoanei respective.

Cand se face ritualul recuperarii sufletului, vindecatorul saman creeaza un spatiu sacru, in care tu esti infasurat in iubire, si esti protejat de influentele lumii exterioare. Daca clientul devine vulnerabil in timpul acestui proces, vindecatorul va proteja acea vulnerabilitate.

Intoarcerea sufletului Celebreaza intoarcerea sufletului la tine!

In culturile indigene, intoarcerea sufletului este intampinata cu multa bucurie si se petrece destul de repede pentru cel in cauza, pentru ca ei traiesc aceste lucruri la nivel constient. In cultura occidentala, poate trece o viata intreaga pana ne recuperam anumite parti ale sufletului asa ca intoarcerea lui poate fi considerata asemanatoare cu cea a fiului risipitor.

E important insa sa celebram intoarcerea fortei vitale in corpul nostru, in acelasi mod in care am celebra intoarcerea unei persoane dragi care a venit de departe.

Reactiile oamenilor dupa acest proces de recuperare a sufletului sunt variate. Beneficiile experimentate dupa un astfel de proces includ: capacitatea de a lua decizii in viata, sentimentul de a fi mai prezenti in viata de zi cu zi, capacitatea de a trece peste lucruri care altadata erau perceputa ca obstacole, inceputul unui proces de crestere si de vindecare, abilitatea de a face fata durerii emotionale.

Unele persoane experimenteaza intoarcerea unei parti din propria fiinta: intoarcerea puterii de a spera sau de a avea incredere in sine. Este posibil ca recuperarea sufletului sa fie pentru tine incheierea unui proces vindecator complex, dar in egala masura e posibil sa fie inceputul unui nou proces de crestere. Important insa este sa il incepi!

Sursa: aimee.ro

Constientizarea se face in trei pasi (Osho)


Mai intai, fii constient de corpul tau – cand mergi, cand tai lemne, sau cand cari apa de la fantana. Fii atent la el, constientizeaza fiecare miscare, nu mai face lucrurile mecanic, ca un zombie, ca un somnambul.

Dupa ce ai devenit constient de corpul tau si de miscarile lui, treci mai departe la minte si la activitatea ei – ganduri, imaginatie, proiectii.Cand devii constient de minte, te asteapta o mare surpriza. Cu cat esti mai constient de ea, cu atat circula mai putine ganduri. Gradul de constientizare este invers proportional cu numarul gandurilor,energia fiind aceeasi.Cand esti constient in proportie de suta la suta, nu mai exista energie disponibila pentru ganduri, si mintea devine absolut tacuta.Atunci este timpul sa mergi si mai adanc.

Al treilea pas este sa devii constient de sentimente, de stari de spirit, de emotii. Cu alte cuvinte, treci la inima si la activitatile ei. Atunci te asteapta o noua surpriza. Tot ce e bun creste, si tot ce e rau incepe sa dispara. Iubirea creste, ura dispare. Compasiunea creste, supararea dispare. Darnicia creste, lacomia dispare.Cand ai constientizat pe deplin inima, ai ultima si cea mai mare surpriza: nu trebuie sa mai faci nici un pas.

Un salt calitativ se produce de la sine. Din inima, te pomenesti dintr-o data in insusi centrul fiintei tale. Acolo esti constient doar de constiinta. Nu mai ai de ce altceva sa fii constient. Iar asta este puritatea suprema. Asta este ceea ce numesc eu Iluminare.

Osho

Cateva invataturi...


1. Ceea ce exista deja in tine se afla pretutindeni, ceea ce nu exista in tine nu se afla nicaieri. Toate comorile Universului sunt inlauntrul tau. Cauta cu fervoare in tine insuti puterea sau raspunsul la care aspiri, pe care inima ta le doreste si, direct proportional cu credinta ta, vei primi ceea ce vrei.

2. Marele secret caracteristic geniilor si tuturor oamenilor cu adevarat mari din toate epocile este capacitatea lor uluitoare de a intra in contact, fie constient, fie in mod spontan, cu puterile nefirsite ale subconstientului eliberandu-le. Daca poti face la fel vel fi capabil de performante extraordinare.

3. Subconstientul tau detine deja, in profunzimile sale latente, solutiile perfecte la toate problemele care te framanta si iti poate indeplini direct proportional cu intensitatea increderii, orice dorinta. Cel mai bun mod de convingere este, de exemplu, sa-i sugerezi ferm inainte de a adormi: Vreau sa ma scol la ora 6 dimineata si vei constata ca te trezesti exact la aceasta ora.

4. Subconstientul tau este servitorul, constructorul si sustinatorul corpului; daca inveti cum sa te folosesti de el si in ce mod sa-i dai comenzi, el te poate ridica aproape fara efort pe culmi nebanuite, asigurandu-ti mereu succesul.

5. Orice gand este o cauza care, mai devreme sau mai tarziu, va produce efecte (sau fructe) bune ori rele, dupa cum a fost continutul sau. Orice traire proprie sau stare interioara pe care o remarcam in mod pasiv sunt efectul sau, cu alte cuvinte, roadele prezente ale anumitor ganduri din trecutul nostru indepartat sau apropiat. Toate aceste fructe, dulci sauamare, pe care le meritam de drept si cu care conjunctura inevitabila a momentului ne obliga sa ne hranim pentru a resimti astfel consecintele actiunilor noastre, constituie ceea ce ignorantul numeste DESTIN sau SOARTA, iar Yoghinul, KARMA.

6. Viata este o modalitate de cunoastere. Esti asemanator unui capitan aflat pe mare care isi conduce vasul. Trebuie sa dai ordine (ganduri, imagini, trairi orientate dinamic, aspiratii clare si ferme mentalului subconstient care controleaza, intermediaza si conduce majoritatea experientelor vietii tale.

7. Atat actiunile pe care le-am comis cat si gandurile pe care le-am avut in trecut ne urmeaza ca o umbra producand rezultate bune sau rele, in functie de natura lor. Nici in aer, nici in adancul oceanului, nici in cea mai ascunsa pestera sau pe varful muntelui, in oricare parte a acestei vaste lumi, nu exista loc in care omul sa poata scapa de consecintele actiunilor si gandurilor sale in prezent sau in viitor consecintele lor nu vor inceta sa se deruleze si astfel, faptuitorul va avea, la randul sau, partea care i se cuvine din fericirea sau suferinta pe care a produs-o. intelegand aceasta, trebuie sa cautam sa nu facem rau nimanui, nici macar in gand.

8. Nu intrebuinta niciodata formulari interioare de forma: "nu am mijloace" sau "imi este imposibil" sau "niciodata n-am sa pot" in care sa crezi, complacandu-te sa-ti accentuezi aparenta fatalitate prin aceste afirmatii paralizante. Subconstientul te va asculta si va crea prompt premizele pe care doar tu le-ai gandit aducandu-le din domeniul posibilitatii la o realizare efectiva. Astfel, la propria ta comanda chiar subcontientul va face ca intr-adevar sa-ti lipseasca posibilitatile sau mijloacele de a realiza sau obtine ceea ce urmaresti. Cauta sa te convingi ca totul este posibil prin angrenarea puterii nelimitate a mentalului tau de a comanda subconstientului. Realizeaza insa ca, desi totul iti este posibil, nu orice iti este permis (in sensul ca nu trebuie sa incalci niciodata legile naturale ale firii). Adevarul acestor afirmatii, fara urmarirea verificarii personale si directe a realitatii lor, nu este decit un sfert de adevar.

9. Multor oameni le este mai usor doar sa-si regrete greselile complacindu-se in suferinta, convinsi fiind, in mod prostesc, ca acesta le este destinul, decat sa-si dea osteneala sa evite eroarea ce le permite sa modifice radical destinul, devenind asfel, totodata, buni la ceva.

10. Patrunzand gradat si cat mai lucid in profunzimile enigmatice ale subconstientului, vei reusi, in sfarsit, sa cunosti adevarata natura din tine insuti si atunci ti se va dezvalui REALITATEA INFINITA SI ETERNA din afara ta.

Sursa: esoterism.ro

AICI SI ACUM!


Eckhart Tolle: Esenta unei relatii este spatiul din ea


Fragmente din interviul luat de Paula Coppel, jurnalista la Unity Magazine, scriitorului Eckhart Tolle.

Paula Coppel: Multi oameni spun ca sunt nefericiti si totusi nu doresc sa-si transforme starea. De ce raman oamenii legati de nefericirea lor?

Eckhart Tolle: Deoarece ego-ul nefericit sau „eu, cel nefericit” a devenit o parte din identitatea lor. Acesta le spune continuu cine sunt sau cat de nefericiti sunt. Ei nu vor sa-i dea drumul deoarece se tem ca isi vor pierde simtul identitatii de sine. Ei au nevoie sa li se arate ca fluctuatiile mintii nu ii reprezinta ca indivizi. Pentru unii oameni este inceputul unei treziri spirituale atunci cand aud sau citesc: „Aveti o voce in capul vostru care nu tace niciodata. Ati observat asta?” si brusc isi dau seama ca gandurile doar le trec prin cap, in timp ce inainte erau atat de identificati cu ele incat se considerau a fi ei acele ganduri.

Paula Coppel: Deci, un mod de a ne ajuta pe noi si pe altii este sa observam ca acestea sunt doar ganduri si sa practicam observarea mai degraba decat atasarea de ele?

Eckhart Tolle: Da. inseamna ca toti cei care citesc acest interviu si gasesc ca el are un sens, s-au trezit deja. Trezirea nu s-a produs inca pentru toti cei care citesc acest interviu si, de aceea, considera ca este de neinteles. A recunoaste adevarurile fundamentale ce sunt exprimate prin aceste cuvinte, inseamna ca acea mica deschidere trebuie sa fie acolo deja, in interiorul vostru, deoarece doar acolo puteti recunoaste toate acestea.

Gandirea singura nu poate recunoaste adevarurile spirituale, indiferent cat de dezvoltata este mintea. Este imposibil. De aceea, foarte des intalnim oameni educati ce lucreaza in domeniul mass-media si care studiaza cartile spirituale, dar care sunt atat de identificati cu procesul gandirii lor incat nu prind esenta lucrurilor. Ei scriu recenzii sau articole despre aceste carti, dar nu le inteleg. Nu pot vedea esenta.

Nu e vina lor – nu este despre ei personal. Este vorba de conditia umana si starea de identificare cu mintea. Inteligenta, in sine, nu ajuta. Puteti avea doua sau trei doctorate, dar asta nu va apropie cu nimic de realizarea spirituala. De fapt, s-ar putea sa va indeparteze.

Un mod de a va indrepta privirea catre trezire este ca, atunci cand va ganditi ca aveti probleme mari, sa va intrebati: „Ce problema am in acest moment?” De obicei gasiti ca nu aveti o problema in acest moment, deoarece stati aici si respirati, va uitati pe fereastra si este bine. Este suficient aer. Chiar ati si mancat suficient astazi. si chiar daca nu ati mancat suficient astazi nu ar fi o problema, dar ar putea fi o incercare. Astfel, incercarile exista, dar problemele sunt generate de minte. incercarile sunt situatii ce pot fi abordate doar in momentul prezent si solicita actiune.

Astfel, daca nu aveti bani, puteti sa va folositi mintea si sa spuneti: „Ce actiune sa intreprind?” Apoi deveniti linistiti. Sa nu va folositi mintea, deoarece, daca incepeti sa va ganditi renuntand la linistea interioara, s-ar putea ca foarte curand sa va pierdeti pe voi in propria minte si asta se schimba in ingrijorare. ingrijorarea inseamna ca mintea va controleaza. Ea este intotdeauna fara sens. Din ingrijorare niciodata nu apare o solutie.

Paula Coppel:
Desi ne spunem ca ingrijorarea este un lucru productiv, eficient!

Eckhart Tolle: Da, mintea va va spune ca trebuie sa va ganditi la asta, altfel totul se va prabusi. Dar, de fapt, activitatea necontrolata a mintii este ceea ce va opreste de la a gasi solutia. Gasiti o solutie doar atunci cand iesiti din ea, deveniti linistiti si va dati seama ca, in acest moment, nu exista o problema.

S-ar putea ca, datorita faptului ca ati fost in taramul linistii, sa va vina realizarea brusca a ceea ce puteti face sau a ceea ce trebuie sa faceti, atunci cand nu o cautati.

Paula Coppel: Este starea aceasta similara cu ceea ce spun oamenii: „Cele mai bune idei imi vin cand sunt la dus”?

Eckhart Tolle: Bineinteles ca multi oameni sunt prezenti in minte chiar si atunci cand fac un dus, dar unii sunt capabili sa se bucure de dus si sa aiba un moment de relaxare si de liniste si astfel le vine o idee, un gand original. Deci, trebuie sa fiti capabili sa pasiti in dimensiunea in care nu exista ganduri pentru ca gandirea sa devina puternica si asta inseamna sa fiti pe deplin constienti de momentul prezent.

Cand sunteti in contact cu Prezentul, va simtiti acasa oriunde ati fi. in schimb, daca nu sunteti asa, atunci oriunde v-ati duce, simtiti intotdeauna ca ceva nu este in ordine. Chiar si asa-zisele situatii ideale au limitarile lor. Ati putea spune „Vreau sa fiu ca Oprah”. De indata ce sunteti ca Oprah, veti descoperi ca nu mai puteti sa iesiti singuri in lume, sa mergeti la cumparaturi sau sa va plimbati pe strada deoarece sunteti asaltat de oameni. Deci, brusc apare o limitare in viata si mintea spune: „O, imi doresc ca asta sa nu se fi petrecut”.

Paula Coppel: Cum descrieti o relatie de iubire intre doi oameni treziti spiritual?

Eckhart Tolle: Exista o lipsa a asteptarii cum ca celalalt ar trebui sa te implineasca sau sa te faca fericit. Exista o deschidere in care, pur si simplu, te poti bucura de celalalt si ii poti accepta limitele. Orice fiinta umana are propriile sale limitari. Te poti casatori, de exemplu, cu Buddha dar, dupa cateva luni, ii vei gasi in forma lui umana multe limitari. S-ar putea sa existe aspecte la Buddha la care mintea ta sa reactioneze si sa te irite. De exemplu: „De ce sta acolo si mediteaza?”

Atunci cand accepti limitele celuilalt, totul devine un dans intre doua forme si o intelegere a faptului ca esenta relatiei este spatiul prezent in relatie. Astfel, intrebarea care este necesar sa vi-o puneti intotdeauna este: „Exista spatiu in aceasta relatie?” Spatiul inseamna, in mod real, nivelul de cunoastere si constienta sau prezenta, nicidecum gandirea.

Deci, puteti sa va priviti fiinta draga si sa nu emiteti ganduri? Doua fiinte constiente isi dau seama ca esenta unei relatii este spatiul din ea. Chiar si cand exista o forma de ego, nu este dificil sa strapungeti acest strat si sa vedeti ascunsa esenta cea adevarata. Nu e nevoie sa reactionati la manifestarea ego-ului. Cand nu reactionati la el, nu-i dati forta.

Paula Coppel: Cum ne ajuta faptul ca suntem mai constienti, la abordarea intamplarilor tragice din viata personala si din lume? Exista acolo un element de credinta ca dintr-o tragedie personala se va naste si ceva bun?

Eckhart Tolle: Da, atunci cand formele incep sa se naruie – forma fizica, situatia de viata, relatiile, orice – intotdeauna exista o ocazie de patrundere in profunzime. Prin aprofundare inteleg ridicarea dincolo de forma care sunteti. Uneori, oamenii trebuie sa experimenteze o mare pierdere pentru a intra, cu adevarat, in profunzime.

Atunci cand are loc o mare pierdere – moartea cuiva apropiat, sau apropierea de propria moarte – este o ocazie de a iesi complet din identificarea cu forma si de a realiza esenta a cine sunteti sau ca esenta oricui care sufera sau moare este dincolo de moarte.

Asta nu inseamna ca nu aveti compasiune. Compasiunea are doua aspecte. Cand vedeti in jurul vostru forma umana suferind sau dizolvandu-se, sunteti empatic fata de nivelul uman. impartasiti suferinta deoarece aceasta este in relatie cu aspectul efemer al formei. Dar daca acesta este singurul nivel care se activeaza in voi, nu treceti de suferinta. Doar la nivelul fiintei realizati ca cine sunteti in esenta este dincolo de forma si ca cine este cealalta persoana in esenta este dincolo de forma. Aceasta intelegere nu este intelectuala, este o perceptie sau o traire. Apoi, priviti cealalta fiinta umana si suferinta si poate ca plangeti, dar in profunzime exista pace si putere.

Acea pace si putere reprezinta, de asemenea, aspectul care aduce uneori vindecarea.

S-ar putea sa vindece forma sau s-ar putea sa vindece cealalta persoana, in sensul ca cealalta persoana intra in contact cu nivelul sau mai profund. Aceasta este cea mai importanta vindecare– sa intelegi cine esti. Vindecarea pe planul exterior e buna, dar ea nu reprezinta esenta vindecarii.

Paula Coppel: Ati spus in interviul cu Oprah: „Lumea nu exista ca sa va faca fericiti. Ea este aici, ca sa va faca constienti.” Oare aceasta neintelegere reprezinta radacina suferintei umane?

Eckhart Tolle: Daca oamenii cred ca lumea este aici pentru a-i satisface pe ei, atunci ori de cate ori incep sa-si atinga limitele, vor deveni din nou nefericiti.

Ei nu-si dau seama ca lumea – si prin asta vreau sa spun orice din lumea formei, forma fizica, unele forme mentale sau forme emotionale – nu le poate da implinire durabila, satisfactie, sau sa le spuna cine sunt.

Ei nu-si dau seama ca ceea ce cauta se afla pe nivelul fara de forma.

Ei cauta la nivelul formei si asta duce la frustrarea din existenta umana.

Astfel, lucrul important de care trebuie sa va dati seama este ca lumea nu e aici pentru a va face fericiti. Cand nu pretindeti ca situatia, locul, sau persoana sa va faca fericiti, atunci, de fapt, situatia, locul sau persoana va satisfac pe deplin.

Paula Coppel: invataturile dumneavoastra contribuie la o transformare globala a constiintei. Cum percepeti ceea ce se petrece?

Eckhart Tolle: Un numar imens de oameni trec prin procesul de trezire spirituala – unii in etapele initiale, altii in cele finale si e minunat sa vad asta. Ia ceva timp pana cand procesul se va filtra prin structurile economice, politice si sociale. Tendinta oamenilor care conduc aceste structuri este sa fie inca total identificati cu ego-ul lor. Deci, va lua ceva timp pana va ajunge la politicieni ... desi, cine stie?

Ocazional, deja apar unii politicieni relativ constienti si exista si oameni normali, cu bun simt (comparativ cu politicienii inconstienti de dinainte).

Paula Coppel: Faptul ca se petrece aceasta trezire spirituala transmite un simtamant de speranta pentru lume?

Eckhart Tolle: Da. intrebarea este: „E nevoie ca vechea constiinta sa continue pana cand va duce la propria prabusire prin haos si naruire? Sau noua constiinta ce se ridica poate sa inlocuiasca treptat vechea constiinta, fara distrugeri excesive?”
Nu cunosc raspunsul. Va trebui sa asteptam si vom vedea.

Tot ceea ce putem face este sa ne asumam responsabilitatea pentru propria viata.

Traieste total, traieste cu pasiune


In felul acesta fiecare moment devine de aur, iar intreaga ta viata se transforma intr-o insiruire de clipe aurite. O astfel de fiinta nu moare niciodata, caci atingerea ei seamana cu aceea a regelui Midas: orice atinge, se preschimba in aur. Aceasta scurta viata pe care o aveti poate fi transformata intr-un paradis. Aceasta mica planeta este floarea de lotus a paradisului.

Singura raspundere adevarata este fata de propriul tau potential, fata de propria ta inteligenta si constienta, fata de actiunea conforma cu ele.

Atunci cind te nasti, nu esti un copac, ci o saminta. Trebuie sa cresti, trebuie sa ajungi la o inflorire, iar aceasta inflorire va fi multumirea ta, implinirea ta. Aceasta inflorire nu are nimic de-a face nici cu puterea, nici cu banii, nici cu politica. Nu are legatura decit cu tine, cu evolutia ta personala.

Intelege, trebuie sa devii o adevarata celebrare pentru tine insuti!

Daca tinjesti dupa o utopie, dorinta ta se indreapta de fapt catre o armonie individuala si sociala. Aceasta armonie nu a existat niciodata, intotdeauna a fost un haos.Societatea a fost impartita in diferite culturi, in diferite religii, in diferite natiuni - toate avind drept fundament diverse superstitii. Nici una din aceste impartiri nu e valabila. Ele arata insa ca omul este divizat in el insusi, iar acestea sunt proiectiile conflictului sau interior. Omul nu are unitate launtrica si, prin urmare, nu este in stare sa creeze o societate, o umanitate unica, nici in afara lui. Cauza nu se gaseste in exterior. Exteriorul este doar o reflectare a fiintei sale launtrice.

Nimeni nu a acordat o atentie prea mare individului, si aceasta este cauza fundamentala a tuturor problemelor. Insa datorita faptului ca individul pare atit de mic si societatea atit de mare, oamenii au impresia ca societatea poate fi schimbata, dupa care individul se va schimba la rindul lui. Dar lucrurile nu stau deloc asa, caci "societatea" nu este altceva decit un cuvint; exista numai indivizi, nu exista societate. Societatea nu are suflet, in cadrul ei nu se poate produce nici o transformare. Schimbarea este posibila numai in cazul individului, indiferent cit de mica ar fi aceasta. Si odata ce invatati cum sa schimbati individul, acest lucru poate fi apoi aplicat asupra tuturor indivizilor, de pretutindani. Eu cred ca intr-o buna zi vom avea o societate care sa fie in deplina armonie, care sa fie mult mai buna decit toate ideile pe care creatorii de utopii le-au produs de mii de ani. Realitatea va fi cu mult mai frumoasa.

Nu esti niciodata multumit cu ceea ce esti si cu ceea ce ti-a daruit existenta, deoarece atentia ta se indreapta intotdeauna spre altceva. Ai fost plasat acolo unde natura nu a planuit sa fii. Nu te indrepti sprerealizarea propriului tau potential. Tu incerci sa fii ceea ce vor altii sa fii, insa acest lucru nu te va putea multumi niciodata. Iar cind apare nemultumirea, logica iti spune: "Poate ca ceea ce ai nu este suficient; straduieste- te sa obtii mai mult!" Atunci incerci sa obtii mai mult, incepi sa cauti. Si toata lumea apare cu o masca zimbitoare, toata lumea zimbeste fericita, astfel incit fiecare vrea sa-i pacaleasca pe toti ceilalti. Si tu porti, la rindul tau, o masca, astfel incit ceilalti cred ca esti ceva mai fericit; iar tu, la rindul tau, ai impresia ca ei sunt mai fericiti. Iarba pare a fi mai verde in curtea vecinului. El priveste insa iarba din curtea ta; pentru el aceasta este mai verde. Ea pare efectiv mai verde, mai mladie, mai frumoasa. Acestea sunt iluziile pe care le creeaza distanta. Cind te apropii insa mai mult, incepi sa vezi ca nu este chiar asa. Dar oamenii ramin la distanta unii de altii. Chiar si prietenii, chiar si iubitii, se tin unul pe altul la distanta; o apropiere prea mare ar fi periculoasa, s-ar putea ca ei sa vada ceea ce esti in realitate. Iar eroarea isi are sursa in chiar modul in care pui problema, astfel incit - orice ai face - nefericirea te va urma. Vezi pe cineva care dispune de multi bani: iti vine imediat ideea ca banii reprezinta cauza fericirii. Priveste la acest om! Cit de fericit pare sa fie! Asa ca alergi dupa bani. Un altul este mai sanatos; alergi dupa sanatate! Un altul face altceva si arata foarte multumit - il urmaresti! Dar de fiecare data e vorba de celalalt...

Societatea a aranjat lucrurile astfel incit sa nu iti pui niciodata problema propriului tau potential. Si toata nefericirea provine din faptul ca nu esti tu insuti. Fii doar tu insuti si toata nefericirea si toata competitia cu ceilalti dispare; nu iti mai pasa ca altii au mai mult, ca nu esti tu cel care are mai mult. Daca vrei ca iarba sa fie mai verde, nu are rost sa privesti in curtea vecinului. Este atit de simplu ca iarba sa fie mai verde! Omul trebuie sa fie inradacinat in propria sa energie potentiala, indiferent care este aceasta. Lumea va fi atit de multumita astfel, incit acest fapt vi se va parea pur si simplu incredibil.

Osho